x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul regal din Calea Victoriei (I)

0
Autor: Simina Stan 09 Oct 2008 - 00:00

Palatul din Calea Victoriei a trecut prin diferite faze de construcţie între 1820 şi 1950. Clădirea Golescu în stil neoclasic, modestă ca aspect şi dimensiuni, care avea doar 25 de încăperi, a îndeplinit rolul de palat domnesc timp de aproape un secol.



În Bucureştii începutului de secol XIX, instabilitatea politică şi economică nu permitea construirea unor clădiri somptuoase pentru instituţiile publice. În majoritatea cazurilor, acestea îşi aveau sediul în case boiereşti a căror destinaţie fusese schimbată parţial sau total. Palatul domnesc, instituţie cu o dublă funcţiune – cea de reprezentare şi cea de reşedinţă –, nu a fost o excepţie.


Casa boierească

În anul 1837, casa construită de Dinicu Golescu în 1820 era transformată în "palat de ţeremonie", folosit numai pentru primiri oficiale, întrucât domnitorii Alexandru Ghica, Barbu Ştirbey şi Gheorghe Bibescu erau proprietarii unor palate impozante în Bucureşti ce aparţineau familiilor lor. După Unirea Principatelor din ianuarie 1859, această clădire a devenit reşedinţa princiară din Bucureşti a lui Alexandru Ioan Cuza, iar din 10 mai 1866, a lui Carol I.
România şi-a câştigat Independenţa în urma Războiului ruso-turc din 1877-1878, iar în 1881 s-a proclamat Regat. Noile realităţi politice impuneau construirea unei reşedinţe care să corespundă unei Curţi Regale atât în ceea ce priveşte necesităţile locuirii Majestăţilor Sale, cât şi să dispună de suficiente spaţii pentru reuniuni oficiale, dar şi pentru adăpostirea personalului.

Palatul din Calea Victoriei a trecut prin diferite faze de construcţie între 1820 şi 1950. Clădirea Golescu în stil neoclasic, modestă ca aspect şi dimensiuni, care avea doar 25 de încăperi, a îndeplinit rolul de palat domnesc timp de aproape un secol. În 1837 a fost reparată de arhitectul Villacrosse şi de inginerul Arthur Borroczyn pentru a deveni "palat de ţeremonie". Conform mai multor documente de arhivă se pare că a existat un proiect datat 1863 pentru construirea unui nou palat regal, ceea ce sugerează că Alexandru Ioan Cuza avusese intenţia de a extinde această clădire. Planurile acestuia nu s-au materializat, iar vechea reşedinţă Golescu a rămas aşa cum fusese clădită până în 1881, când în Jurnalul lui Carol I apar primele note despre întâlnirile cu arhitecţii Paul Gottereau şi Grigore Cerkez pentru a discuta planurile noilor corpuri.


Palat Domnesc

Gheorghe Crutzescu descrie interioarele palatului aşa cum erau în 1872 în cartea sa "Podul Mogoşoaiei": "În vestibul, pe panele de lemn datorate lui Sthor din Baden, erau agăţate vederi din România şi Constantinopol. La stânga era Sala aghiotanţilor şi Sala de aşteptare, la dreapta, camera Mareşalului Palatului şi biroul Cancelariei Domneşti. În fundul vestibulului un geamlâc mare, împodobit cu o draperie de catifea roşie cu ciucuri de fir, luminator, scara păzită jos de doi lupi de fier turnaţi la Berlin. La stânga scării, jos, era sufrageria cea mare pentru mesele oficiale, cu tavanul purtat de un îndoit rând de coloane, cu mobilierul de stejar acoperit cu reps verde.
La etajul de sus, în capul scării se deschidea, la dreapta sala tronului, cu draperii de catifea stacojie brodate cu aur, cu tavanul pictat în frescă, cu tronul aurit sub baldachin de catifea, cu policandre aurite, oglinzi mari, şi două sobe monumentale de teracotă. În fundul sălii dând spre curte, se înşirau trei saloane. Salonul albastru, Salonul Louis XV şi Salonul chinezesc, care adăpostea o frumoasă colecţie de porţelanuri şi cele patru admirabile Gobelins-uri ce aparţinuseră domnitorului Alexandru Ghica. Alături sufrageria intimă, cu desene de Kaulbach pentru operele lui Goethe, apoi biblioteca, în sfârşit cabinetul de lucru, plin cu arme vechi şi tablouri, unul înfăţişând intrarea Domnitorului în ţară şi altul cu chipul lui Erlkönig, calul favorit al lui Carol I".


Palatul Regal

Din Jurnalul lui Carol I aflăm desfăşurarea lucrărilor de construcţie între anii 1881 şi 1887. Arhitecţii Paul Gottereau şi Grigore Cerkez au fost însărcinaţi de Curtea Regală în 1881 să construiască clădirea noilor apartamente de recepţiune şi rotonda, fosta clădire Golescu fiind inclusă în noul Palat regal. Clădirile beneficiau de prima instalaţie de iluminat electrică din Bucureşti. Prin proiectul său arhitectul Paul Gottereau a căutat să integreze liniilor neoclasicismului fostei case Golescu noile corpuri de clădire ale Palatului regal. Păstrând linia clasică au fost proiectate două construcţii distincte pentru corpul de ceremonii şi de gardă, subliniind astfel funcţiunea diferită.
În 1885 se continua extinderea reşedinţei regale printr-un nou corp de Gardă, grajduri şi manej, iar simultan în vechea reşedinţă au avut loc reamenajări ale interioarelor. Sala tronului, unde se păstrau însemnele regale şi coroana de oţel, a fost mutată în noua aripă. Palatul regal din Bucureşti. În timpul reamenajării dormitoarelor Majestăţilor Sale, a bibliotecii, a cabinetului Regelui Carol I, a Sălii de suvenire, a Salonului oval, a bibliotecii Reginei Elisabeta şi a Salonului de pictură toate situate în vechiul palat domnesc, arh. Gottereau a introdus o nouă scară de acces la etaj. Toate aceste încăperi au fost demontate în 1934 înaintea demolării casei Golescu, fiind ulterior reamenajate în noua aripă Creţulescu a Palatului.


Incendiul

În noaptea de 6/7 decembrie 1926 un incendiu a distrus complet etajul superior al părţii centrale a palatului construită între 1881-1882. Atunci au ars: Sala Tronului, Sala de Festivităţi, Sala de Argint, Salonul Doamnelor, Sala micilor serbări, Sala prânzurilor de onoare, Biroul şi depozitul Crucii Roşie a MS Regina Maria, scara de Onoare, intrările principale, vestiare, oficii. Reconstrucţia acestui corp încheiată în 1930 a fost considerată în epocă un simbol al Renaşterii Naţionale.


Arhitecţii

Palatul din Calea Victoriei a trecut prin diferite faze de construcţie între 1820 şi 1950. Între anii 1881 şi 1929 Casa Regală a României i-a angajat, pentru extinderea Palatului din Calea Victoriei şi ulterior pentru reconstrucţia corpului central afectat de incendiul din 1927, pe arhitecţii Paul Gottereau, care a lucrat şi la palatul Cotroceni, pe Grigore Cerkez, pe Karel Liman, care a colaborat la construirea Castelului Peleş, a Pelişorului şi a amenajat Castelul Bran, apoi pe arhitectul N.N. Nenciulescu.
Citeşte mai multe despre:   palatul,   calea victoriei,   regal,   palat,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Reţeta zilei: Gulaş ardelenesc

Reţeta zilei: Gulaş ardelenesc
INGREDIENTE: 750 g carne de vacă 250 g costiţă de porc afumată 2 linguri de bulion, o ceapă 750 g cartofi, 200 g smântână 200 ml supă de vită 100 ml ulei 30 g unt 2 ouă 100g...

Virginia Rogin, mărturisiri neașteptate: “Mă sperie neputința”

Virginia Rogin, mărturisiri neașteptate: “Mă sperie neputința”
Galerie Foto Talentată și iubită de publicul român, actrița Virginia Rogin este invitata emisiunii “CulTOUR”, care se va difuza astãzi de la ora 17.30, la Happy Channel. Interpreta Doinei din “Fructul oprit” vorbește...

Reţeta zilei: Fasole verde în bacon afumat

Reţeta zilei: Fasole verde în bacon afumat
ingrediente -  1 kg fasole verde, 500 g bacon afumat, feliat subțire, sare, piper multicolor, 100 g unt Mod de preparare  Fierbem fasolea verde, în apă clocotită cu sare, doar până începe să...

Ce greșeli să nu faci cât zbori cu avionul

Ce greșeli să nu faci cât zbori cu avionul
Dacă dorești să îți faci călătoria cu avionul puțin mai plăcută, cheia poate fi să te împrietenești cu personalul de bord. Însă, conform Dailymail, nu vei reuși nimic comițând greșelile capitale...

Algoritmul care îţi poate asigura câştigul la Loto

Algoritmul care îţi poate asigura câştigul la Loto
Câştigul "peste noapte” al unei sume importante de bani, care ne poate scăpa de grijile cotidiene, cum ar fi cel de la loterie, ne încântă pe toţi. Mulţi dintre noi ne încercăm şansa, însă puţini se...

Muzeul Ţării Crişurilor, de la Oradea

Muzeul Ţării Crişurilor are în componență secţiile de Arheologie, Istorie, Ştiinţele Naturii, Etnografie, Artă, Relaţii Publice şi Expoziţii, precum și Muzeul Memorial “Iosif Vulcan”, Muzeul Memorial

Tratamente la Băile Felix, și în cure interne

La Băile Felix, proprietățile curative ale apei termale tratează și afecțiunile aparatului digestiv. “Noi folosim apa de aici și în cure interne, pentru că are proprietăți deosebite. Apa este...

După sărbători, călătoriile sunt mai ieftine

După sărbători, călătoriile sunt mai ieftine
Galerie Foto Vacanța s-a terminat, iar prețurile au scăzut substanțial, pentru cei care vor să călătorească, la sfârșitul lunii ianuarie și în luna februarie. Cei care nu au ajuns la schi până acum mai au la dispoziție...

Unirea Principatelor Române, la Casa Artelor “Dinu Lipatti”

Unirea Principatelor Române, la Casa Artelor “Dinu Lipatti”
Primăria Municipiului București prin Casa Artelor "Dinu Lipatti" vă invită joi, 24 ianuarie 2019, de la orele 19.00, la evenimentul UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE LA CASA ARTELOR “DINU LIPATTI”, moment ce...

Biserica de gheaţă de la Bâlea Lac va fi sfinţită

Biserica de gheaţă de la Bâlea Lac va fi sfinţită
Biserica de gheaţă de la Bâlea Lac va fi sfinţită vineri, 25 ianuarie 2019, de preoţi reprezentanţi ai principalelor biserici creştine din ţara noastră. Ceremonia de sfinţire a Bisericii de Gheaţă de la Bâl...

Reţeta zilei: Rizotto cu ciuperci

Reţeta zilei: Rizotto cu ciuperci
Ingrediente: 500 g ciuperci, 320 g orez pentru rizotto, o ceapă, 30 g unt, un litru supă de legume, 5 linguri vin alb, 3 linguri parmezan, 2 căței de usturoi, 4 fire pătrunjel, 2 linguri ulei de măsline, sare,...

Rețeta zilei: Paella cu fructe de mare

Rețeta zilei: Paella cu fructe de mare
Ingrediente: orez cu boboul rotund, o ceapă, un ardei roşu, un ardei verde, 2 linguri boabe de mazăre, 2 căţei de usturoi, 2-3 linguri de ulei de măsline, 20 creveţi decorticaţi, 4 midii, 10 creveţi...

Rețeta zilei: Macarons (prăjituri din migdale)

Rețeta zilei: Macarons (prăjituri din migdale)
Ingrediente: 500 gr. migdale, 750 gr. zahăr, 3 albușe vanilie sau esență de lămâie. Mod de preparare Se curăță migdalele de coajă punându-le puțin în apă fiartă, apoi, după ce s-au...

Margareta Pâslaru: “Aveam 15 ani și jumătate și a fost o întâlnire nemapoimenită”

Margareta Pâslaru:  “Aveam 15 ani și jumătate și a fost o întâlnire nemapoimenită”
Galerie Foto Margareta Pâslaru, o artistă desăvârșită pe care gazda emisiunii și-a dorit nespus să o aibă invitată, vine duminică, 20 ianuarie, de la ora 15,45, la ”Refresh by Oana Turcu”, la Antena Stars. Celebra...

Mira & mirajul SUA: artista trăiește pentru a doua oară visul american

Mira & mirajul SUA: artista trăiește pentru a doua oară visul american
Odată ce a încheiat concertele din 2018, Mira și-a făcut bagajul și a plecat pentru a doua oară în Los Angeles, unde petrece o lună întreagă. Artista îmbină utilul cu plăcutul: participă la sesiuni în...
Serviciul de email marketing furnizat de