x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul Ştirbey din Buftea (I)

0
Autor: Simina Stan 26 Iun 2008 - 00:00

Printre cele mai cunoscute reşedinţe nobiliare din jurul Bucureştiului se numără şi Palatul Ştirbey de la Buftea, alături de conacul Ghica de la Căciulaţi, conacul Hereşti sau palatul de la Mogoşoaia

Printre cele mai cunoscute reşedinţe nobiliare din jurul Bucureştiului se numără şi Palatul Ştirbey de la Buftea, alături de conacul Ghica de la Căciulaţi, conacul Hereşti sau palatul de la Mogoşoaia. Importanţa familiei Ştirbey şi rolul pe care aceasta l-a avut în cadrul societăţii româneşti moderne au atras la Buftea de-a lungul timpului multe personalităţi ale vieţii politice şi culturale.

În 1831, marele vornic Ştirbey avea în proprietate doar partea situată pe malul stîng al rîului Colentina, însă, în urma schimbului de moşii cu Mănăstirea Radu Vodă, de la 13 martie 1845, primeşte moşiile Flămînzeni şi Buftea. Prin urmare, a adăugat proprietăţii sale o mare suprafaţă de teren situată pe malul drept al Colentinei, pe care a lăsat-o moştenire fiului său adoptiv, Barbu Ştirbey (1811-1869), domnitor al Ţării Româneşti. Dintre cei nouă copii ai domnitorului Barbu Ştirbey, Alexandru (1837-1895) a fost cel care a moştenit domeniul de la Buftea, pe care l-a transformat într-o modernă proprietate.

Moşia avea o fabrică de conserve şi una de vată, o moară cu abur, două hanuri: unul amenajat într-o fostă cazarmă şi “hanul de la Urlătoare”, pe actuala şosea naţională Bucureşti – Piteşti, iar pe malul celălalt se aflau clădirile administraţiei moşiei, locuinţa administratorului, un spital, o farmacie, o brutărie, locuinţe, magazii, grajduri şi alte clădiri agricole. După moartea lui Alexandru Ştirbey, fiul acestuia, Barbu Al. Ştirbey, a dat o nouă strălucire întregii proprietăţi, transformînd moşia într-una din marile ferme model ale ţării. A creat o pepinieră de viţă americană, o lăptărie şi a introdus, printre primii, cultura bumbacului şi a orezului.

 

Palatul

Barbu Ştirbey a construit reşedinţa familiei pe Calea Victoriei în 1835, după proiectul lui Michel Sanjouand, şi se presupune că a ridicat şi conacul de la Buftea, întrucît se ştie că a ctitorit în 1850 Biserica Adormirea Maicii Domnului din apropiere. Singura informaţie cunoscută pînă în prezent privind construirea sa se află pe faţada de vest, unde este înscris anul 1864, iar deasupra literele A B S, iniţialele lui Alexandru B. Ştirbey. Nu este cunoscut numele arhitectului după proiectul căruia a fost realizată această reşedinţă.

Reşedinţa familiei Ştirbey are faţada principală orientată spre accesul în parc. Intrarea principală în clădire se află pe faţada de est. În comparaţie cu alte reşedinţe similare ale epocii, este absentă ieşirea directă din marele salon. Accesul pe o mică terasă se făcea lateral, ieşirea fiind protejată de o copertină cu stîlpi de lemn.

 

Influenţe gotice

Faţadele sînt marcate prin mici decroşuri accentuate, pe latura de est, de intrarea cu un ancadrament de piatră, continuat cu un bovindou, a cărui parte superioară devine balcon al unei camere la etajul II. Latura de vest prezintă un alt bovindou ce porneşte direct de la nivelul solului şi care pune în evidenţă această simetrie a clădirii. Singurele elemente decorative de influenţă gotică ale exteriorului sînt cele două decroşuri realizate din piatră de talie. Pe întreaga înălţime a faţadelor de nord şi de sud, mici decroşuri din tencuială pun în evidenţă al doilea ax ordonator al compoziţiei arhitecturale.

În prima etapă a clădirii originale, simetria planului nu este riguroasă. Acesta se dezvoltă pe patru niveluri – subsol, parter şi două etaje. În fotografiile vechi ale Palatului, decroşurile sînt accentuate prin acoperişul supraînălţat, ce adăposteşte al doilea nivel, încă parţial, al clădirii. Părţile laterale, acoperite la o înălţime mai mică, corespund doar primului nivel şi podului de deasupra.

Intrarea principală se află pe latura de est. Toate golurile, inclusiv cele ale uşilor, se termină cu o formă rotunjită. Dispunerea lor respectă simetria generală a compoziţiei arhitecturale, fiind grupate cîte două pe partea centrală a faţadei sud şi izolate pe părţile laterale. Pe faţadele de est şi de vest, golurile ferestrelor sînt dispuse simetric, iar pe faţada de nord, scara de onoare este pusă în evidenţă prin dimensiunea mare a suprafeţelor vitrate. Deşi identice, ferestrele sînt diferenţiate prin ancadramente: un profil simplu la parter, iar la primul etaj toate ferestrele sînt accentuate printr-o profilatură în arc de cerc. Ferestrele camerelor de la etajul II sînt diferite, fiind subîmpărţite în trei cercevele, terminate cu arc în plin cintru. Întrucît are ferestre, subsolul este bine iluminat şi ventilat.

Registrul superior al clădirii este marcat de elemente decorative. La streaşina acoperişului, ritmată de elemente verticale de lemn, se adaugă forma particulară a coşurilor de fum.

O fotografie din 1920 arată cum ultimul nivel al clădirii a fost completat cu noi spaţii de locuit. Noua volumetrie a clădirii nu a condus la modificarea decoraţiei exterioare, cu excepţia dispariţiei elementelor de lemn care ritmau streaşina. O dată cu aceste modificări datorate cu siguranţă unei modernizări a confortului interior, dar şi, probabil, creşterii numărului membrilor familiei şi a oaspeţilor – a apărut şi bovindoul de la etajul II, alăturat traveei cu intrarea principală, ca şi acela de pe faţada de nord.

 

După naţionalizare

Între 1958-1959 au avut loc lucrări de reparaţii, refaceri şi restaurări ale diferitelor elemente ale faţadelor şi ale interioarelor Palatului, realizate după proiectul arhitecţilor Robert Voll şi Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor faţadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă şi piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Valoarea ansamblului Ştirbey de la Buftea este recunoscută încă din 1957. În lista monumentelor istorice din 2004, fosta proprietate Ştirbey figurează ca monument grupa A, de importanţă naţională, şi ocupă cinci poziţii. În prezent este închis publicului.

Citeşte mai multe despre:   buftea,   sînt,   stirbey,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tradiţionala şuncă spaniolă, "jamón ibérico", atracţie gastronomică la petrecerea de după gala Oscarurilor

Tradiţionala şuncă spaniolă, "jamón ibérico", atracţie gastronomică la petrecerea de după gala Oscarurilor
Tradiţionala şuncă spaniolă, "jamón ibérico" produsă de Cinco Jotas, îşi va face debutul la Hollywood şi va fi marea atracţie a meniului de la petrecerea organizată după gala premiilor Oscar, cunoscută sub...

Cele mai frumoase destinaţii turistice de primăvară în Europa

Cele mai frumoase destinaţii turistice de primăvară în Europa
Cele mai bune destinaţii ale primăverii pentru turiştii din Europa combină oferta de atracţii culturale şi culinare cu promisiunea unei călătorii ferite de aglomeraţia lunilor în care fluxul vizitatorilor...

Declarație de dragoste cu petale de trandafir și șampanie pentru juratul iUmor Mihai Bendeac

Declarație de dragoste cu petale de trandafir și șampanie pentru juratul iUmor Mihai Bendeac
Suprizele din cel de-al șaselea sezon iUmor, care va fi difuzat în fiecare sâmbătă, începând cu 23 februarie, de la ora 20.00, la Antena 1, nu s-au desfășurat doar pe scenă! Juratul Mihai Bendeac a avut parte...

21 Savage a „acceptat” ideea că ar putea fi deportat în Marea Britanie

21 Savage a „acceptat” ideea că ar putea fi deportat în Marea Britanie
Rapperul 21 Savage susţine că a "acceptat" ideea că ar putea fi deportat în Marea Britanie, după arestarea sa de către oficialii de la US Immigration and Customs Enforcement (ICE) la începutul acestei luni,...

Nelly, în lacrimi la Ultimul Trib: „Trebuie sã ne trãim viaţa, pentru cã nu ştii ce se poate întâmpla!”

Nelly, în lacrimi la Ultimul Trib: „Trebuie sã ne trãim viaţa, pentru cã nu ştii ce se poate întâmpla!”
Se strâng tot mai mult rândurile în Ultimul Trib, competiţie difuzatã în fiecare vineri, la Antena 1, iar emoţiile şi dorul de casã, resimţite tot mai puternic de cãtre participanţi încep sã îşi spunã cu...

Priviri feminine seducătoare cu ajutorul machiajului profesionist - recomandările specialiștilor Pandera

Priviri feminine seducătoare cu ajutorul machiajului profesionist - recomandările specialiștilor Pandera
Despre machiaj știe oricine că reprezintă o artă și că anumite skilluri sunt necesare pentru a contura unul aparte. Trebuie să existe o anume tehnică de aplicare a produselor cosmetice pentru ca efectul să fie...

Jurații iUmor au parte de un roast și de cei mai neașteptați invitați, în cel de-al șaselea sezon

Jurații iUmor au parte de un roast și de cei mai neașteptați invitați, în cel de-al șaselea sezon
Galerie Foto Delia, Mihai Bendeac și Cheloo au parte de un sezon iUmor plin de surprize în cel de-al șaselea sezon ”iUmor”, care va fi difuzat în fiecare sâmbătă, începând cu 23 februarie, de la ora 20.00, la Antena 1!...

Cine sunt vedetele care vor ghici cine se ascunde în spatele măștilor, la “Scena misterelor”

Cine sunt vedetele care vor ghici cine se ascunde în spatele măștilor, la “Scena misterelor”
Pepe, Rona Hartner, Cosmin Seleși, Diana Munteanu, Dorian Popa și Andrei Duban sunt cele șase vedete care vor încerca să ghicească cine sunt celebritățile care se vor ascunde în spatele măștilor, în fiecare...

Reţeta zilei: Cheesecake spaniol La Viña

Reţeta zilei: Cheesecake spaniol La Viña
Ingrediente: 1 kg cremă de brânză, 500 ml smântână dulce pentru frişcă, 7 ouă mici sau 6 mari, 350 gr zahăr brun, 1 păstaie vanilie, 30 gr făină albă. Mod de preparare: Se freacă bine brânza şi...

Pavlova,  prăjitura momentului

Pavlova,  prăjitura momentului
„New entry” pe piaţa produselor de cofetărie din România este prăjitura „Pavlova”. Deşi pare foarte complicată, reţeta este relativ simplă, cu trei straturi: blat de bezea, cremă şi toping de fructe. In...

Topul centrelor SPA din Braşov şi Poiana Braşov

Topul centrelor SPA din Braşov şi Poiana Braşov
Cei care aleg Braşovul pentru o minivacanţă de relaxare, în această primăvară, au foarte multe ofere de SPA şi wellness din care pot alege. Cel mai cunoscut centru SPA este la hotelul Aro Palace, de cinci stele,...

Jurata iUmor Delia, despre cel mai nebunesc gest făcut din dragoste

Jurata iUmor Delia, despre cel mai nebunesc gest făcut din dragoste
Delia, care va reveni la pupitrul de jurat iUmor începând cu 23 februarie, în fiecare sâmbătă, de la ora 20.00, la Antena 1, spune despre ea că nu se consideră o persoană romantică, însă are modul său unic...

Top 10 cele mai frumoase stațiuni balneare din România (GALERIE FOTO)

Top 10 cele mai frumoase stațiuni balneare din România (GALERIE FOTO)
România este bogată în zone cu ape termale, izvoare minerale și aer curat, unde turiștii pot veni pentru tratament, relaxare sau odihnă. Stațiunile balneare din țara noastră erau cândva cele mai căutate...

Reţeta zilei: Ceafă de porc și orez cu legume

Reţeta zilei: Ceafă de porc și orez cu legume
 Ingrediente 400 g ceafă porc 240 g orez bob lung 5 g piper negru 10 g sare 10 ml oțet balsamic 1 morcov 100 g unt 1 vârf rozmarin 3 caței usturoi 100 ml vin alb sec 1 buc ceapă 1...

Romică Țociu, co-prezentatorul lui Dan Negru, la Scena Misterelor

Romică Țociu, co-prezentatorul lui Dan Negru, la Scena Misterelor
Galerie Foto La Scena misterelor, noul show care va începe, în curând, la Antena 1, Dan Negru va avea alături un co-prezentator surpriză: cunoscutul actor de comedie Romică Țociu. „Am primit cu bucurie propunerea aceasta,...
Serviciul de email marketing furnizat de