Scari interioare

Scarile sunt elemente de constructie folosite pentru parcurgerea diferentelor de nivel calcand pe suprafete orizontale. Combinatia dintre forma si materialele de constructie folosite la realizarea lor poate aduce in casele dumneavoastra un element pe cat de util, pe atat de estetic.

Ca orice element structural, si la scarile de interior exista o serie de clasificari. In functie de amplasament, destinatie, deservire si tratare, clasificari evidente si pentru nonspecialisti: interioare si exterioare, monumentale, principale si secundare, intr-o rampa, in doua sau mai multe rampe, drepte, elicoidale, balansate sau cu podest intermediar, cu sau fara contratreapta etc.

In functie de inaltimea treptelor, scarile sunt:

cu trepte joase, cand inaltimea treptei este mai mica de 16,5 cm, utilizate la scarile monumentale, la spitale, gradinite, camine de copii si de batrani, precum si la scarile exterioare, in special la cele din zonele verzi: parcuri, gradini;

cu trepte medii, inaltimea treptei fiind intre 16,5 cm si 17,6 cm, utilizate la scarile principale si la unele scari secundare, in special cand acestea deservesc cladiri cu functiuni publice;

cu trepte inalte, inaltimea treptei fiind intre 17,6 cm si 22,5 cm, utilizate la scarile spre poduri sau pivnite si la unele scari secundare.

Ca principiu, inaltimea treptei variaza invers proportional cu numarul de niveluri deservit de o scara. Pentru mai mult de 4 niveluri se recomanda scaderea inaltimii treptei la 17 cm, cu o latime de 29 cm, aceasta proportie fiind dovedita ca necesitand cel mai mic efort fizic. Pentru asigurarea unui confort sporit si in stransa corelat ie cu mecanica si dimensiunile medii ale corpului uman, latimea treptei a fost determinata, matematic, in functie de inaltimea acesteia, formula 2h+l=62…64 avand o singura variatiune: in cazul scarilor destinate in mod special copiilor in primii ani de viata, caz in care formula devine 2h+l=58…60 cm.

Lungimea treptei se determina in functie de numarul de fluxuri de circulatie, variind intre 90 cm pentru un flux de circulatie si 250 cm pentru cinci fluxuri. La lungimi ale treptei de peste 270 cm devine necesara aparitia balustradelor intermediare, cu rol de dirijare si limitare a fluxului de persoane.

Un alt aspect este forma treptei. Pentru ca aceasta sa poata fi utilizata pe toata latimea ei, treapta trebuie sa fie de forma dreptunghiulara, adica scara sa fie dreapta. In cazul unui numar prea mare de trepte intre doua caturi succesive, se recomanda intreruperea lor prin podeste intermediare, a caror latime este egala cu lungimea treptei. Latimea podestului de sosire este determinata de lungimea treptei, la care se adauga latimea foii de usa care separa casa scarii de circulatiile orizontale ale cladirii, dar care nu poate totaliza mai putin de 160 cm, toate aceste dimensiuni fiind reglementate de normele de protectie la incendii.

La cladirile cu functiune rezidentiala avand maximum 3 etaje, se pot utiliza scari blansate, cu trepte de forma trapezoidala, a caror latime minima nu poate scadea sub 18 cm, in timp ce maxima poate ajunge pana la 40 cm. La scarile de forma curba sau elicoidala, latura ingusta a treptei are forma curba, in timp ce latura exterioara poate avea si taietura dreapta. Pentru ca treapta unei astfel de scari sa poata fi folosita pe toata latimea ei, raza curbei balustradei trebuie sa fie de minimum 1,50 m. Stim cu totii scara elicoidala, cu miez central, in general din teava de otel, foarte decorativa, ocupand poate putin spatiu, dar prea putin confortabila. Vangurile (echivalentul grunzilor in cazul scarilor) pot fi drepte sau in cremaliera (dintate), pot fi autoportante sau sprijinite pe grinzile podestelor si, in functie de amplasament, pot fi interioare, laterale (la ambele capete) sau centrale.

Parapetele/balustradele, prin STAS, au inaltimi cuprinse intre 80 cm si 90 cm, in functie de prezenta sau de absenta casei scarii, dar chiar si aceste dimensiuni variaza invers proportional cu latimea balustradei, la o latime a parapetului de 60 cm, inaltimea acestuia putand scadea cu 20 cm in cazul scarii libere si cu 10 cm in cazul celor amplasate intr-o casa a scarii. La partea superioara, balustrada se termina cu o mana curenta, in cazul in care scara este delimitata de un perete, aceasta fixandu-se direct pe perete. In general, la mai putin de 3 fluxuri de circulatie se accepta prezenta unei singure maini curente. Inaltimea libera de trecere pe o rampa de scara este de minimum 2,00 m pentru scarile principale si de 1,90 m pentru cele secundare, considerand distanta cea mai mica intre treapta de circulatie si intradosul rampei de deasupra sau grinda de podest, sub grinda fiind, in general, inaltimea cea mai mica.

Materiale de constructie

Din punctul de vedere al materialelor de fabricat ie, scarile pot fi din lemn, metalice, din beton armat turnate la sit sau prefabricate ori o combinatie a acestor materiale, fiecare dispunand de finisajele cele mai diverse: marmura, gresie, linoleum, mocheta, lemn si, in cazuri deosebite, dar si cu efecte estetice deosebite, sticla. Scarile din beton armat, folosite cu precadere la constructiile de mari dimensiuni (blocuri de locuinte, cladiri de birouri etc.), prefabricate sau turnate la sit acopera o mare varietate de tipologii constructive, in general, mai mult functionale decat estetice, cu marea exceptie a scari lor monumentale, eventual autoportante, in cazul carora, mai mult decat forma, impresioneaza finisajele somptuoase: marmura, inox, sticla.

Scarile prefabricate, folosite in general pentru constructii tip (blocuri de locuinte etc.), in care se folosesc scari intr-o singura rampa sau in doua rampe, sprijinite pe vanguri (laterale, de obicei, vangul central fiind mai putin utilizat in aceste cazuri) sau, la capete, pe grinzi intermediare. Finisarea acestor scari este, de obicei, modesta, un mozaic turnat, de exemplu. In cazul cladirilor unicat sau de serie mica se prefera scarile turnate la sit, cu atat mai mult cu cat e foarte probabil ca estetica locuintei sa impuna o forma mai putin obisnuita, de obicei o variatiune la tema. Aici, finisajele pot fi nenumarate: imbracate in lemn, complet sau doar treptele, lasand contratreapta tencuita, dar, in acest caz, zona centrala a contratreptei va trebui reconditionata relativ des din pricina uzurii rapide a finisajului. In general, se prefera acoperirea completa a fetei scarii si a balustradei (unde este cazul) cu lemn, lasand intradosul liber pentru tencuiala, cu atat mai mult cu cat se practica instalarea corpurilor de iluminat pe intradosul scarii (v. hoteluri). In cazul functiunilor rezidentiale se mai practica si acoperirea cu mocheta (traversa sau dale speciale pentru trepte) de trafic mediu sau intens, in timp ce, pentru functiunile publice ori in cazul scarilor monumentale, se prefera marmura, travertinul sau materialele compozite artificiale pe baza de praf de marmura, balustradele acestora putand fi acoperite cu acelasi material, daca sunt pline sau din fier forjat (v. balustradele din perioada Art Nouveau, in care acestea au capatat valente artistice), din inox, care se pare ca devine din ce in ce mai versatil in ceea ce priveste formele pe care le poate lua, din lemn, clasice, ce-i drept, dar nu totdeauna monumentale. Pentru zonele geografice care permit acest lucru sau in spatii umede se mai utilizeaza, pentru finisarea scarilor, gresia sau semigresia, recomandata fiind cea special creata pentru asa ceva, cu nas si striuri antiderapante pe margine.

Scarile metalice, folosite in mediul industrial sau ca scari de incendiu, dar nu exclusiv, au, in general, avantajul rezistentei, dar nu si pe cel al frumusetii in acceptiune generala (mai putin in cazurile in care tema data este deconstructivismul), dar si acestea pot fi innobilate. O astfel de innobilare, deja clasica, este cea a scarilor elicoidale cu reazem central si cu rame metalice pentru fiecare treapta in parte, in care stau sprijinite trepte din lemn sau din sticla (duplex, armata etc.). In ceea ce priveste scarile fabricate din lemn, desi se recomanda folosirea unei esente mai dure (stejar, de exemplu), in ultima vreme se prefera lemnul de brad, datorita accesului usor la materia prima si a prelucrarii facile, cu amendamentul ca lemnul de brad lucreaza in timp si, utilizat la structuri, poate afecta durata de viata a acestora. In momentul de fata, se mai folosesc scari de lemn doar pentru cladirile rezident iale, mai ales la cele cu functiune de casa de vacanta, si ca scari secundare, de pod etc. Intr-o perioada insa in care betonul nu era material dominant, scarile din lemn ajunsesera la un grad de finisare remarcabil, vizibil acum doar prin casele boieresti de altadata.

Spatiul de sub scara adaposteste o intreaga lume in miniatura, lucru certificat de nenumarate fragmente de literatura (romantica sau nu).

Utilizat in mod special ca zona de depozitare, acest spatiu a evoluat intr-o asemenea masura incat, in momentul de fata, s-a ajuns chiar in situat ia in care se creeaza mobilier in trepte, special adaptat inaltimii de treapta medie, care, in partea de jos, are o zona de depozitare foarte complexa, cu zeci de raftulete, usite si sertarele, in timp ce partea superioara, in general neglijata, formeaza o scara catre nivelul urmator, cu predilectie un pod de mici dimensiuni sau o supanta. Genul acesta de mobilier cu dubla destinat ie este utilizat mai ales in camerele de copii, in care spatiul de la etaj poate primi destinatia unui loc de joaca tranformat intr-o lume secreta, numai de ei vazuta, dar si de dormitoare in care etajul/supanta poate adaposti locul de dormit propriu-zis sau o zona pentru mic-dejun/cafea si in birouri private, in care etajul va cuprinde biblioteca sau zona de meditatie. In aceasta categorie, a scarii ca parte componenta a mobilierului, se incadreaza si cea verticala, tip scara de pod, utilizata la paturile suprapuse folosite in camerele pentru copii sau in case de vacanta, cabane etc., precum si scarita, culisanta sau nu, utilizata in bibliotecile in care rafturile se inalta pana la tavan, iar accesul la rafturile de sus este mai greoi. La aceste scari, ultima treapta fiind folosita ca suport de carti pentru consultarea la raft, este ceva mai lata decat celelalte.

Arh. Ioana Carabulea
IMAGE DESIGN, Tel: 0722-558.239