Tenement Museum sau viata la gramada

Intre 1864 si 1935 in acesta cladire au locuit peste 7.000 de imigranti. Imobilul a fost inchis in 1935 deoarece proprietarul a refuzat sa faca modificarile cerute de lege. De atunci pana in 1988, cand a fost redeschisa ca Tenement Museum, cladirea a fost nelocuita

In Lower East Side, cartier al orasului New York, se afla Tenement Museum, un muzeu al imigrantilor din perioada 1850-1940. Pentru o natiune de imigranti, muzeul are o semnificatie deosebita, americanii putand vedea aici cum au trait predecesorii lor ajunsi in metropola dupa anul 1850. Lower East Side este si acum un cartier extrem de divers. Aici se vorbesc patru dialecte de chineza, 25% din populatie este de origine sud-americana, traind cot al cot cu evrei, africani si est-europeni. Povestile familiilor de imigranti au fost reconstituite si ele, iar vizitatorul care intra in camerele mobilate si aranjate exact ca in vremea ocupantilor poate asculta povestile extraordinare ale unor oameni reali.

CONDITII MIZERE DE VIATA

Cladirea a fost construita in 1863 de catre un imigrant, pentru imigranti si pentru a profita de pe urma imigrantilor. Pe o parcela mica, destinata unei case unifamiliale, s-a ridicat, din materiale ieftine, un imobil de cinci etaje, cu patru apartamente pe fiecare palier. Toaletele pentru cele 20 de apartamente, in numar de patru, se aflau in curticica din spatele cladirii si erau niste simple gauri in pamant, ca toaletele de la sat. Apa se lua de la fantana aflata in imediata apropiere, fiind de multe ori focarul unor boli devastatoare precum difteria, hepatita, holera. La subsolul imobilului se afla o crama, loc de intalnire, unde se citeau ziare, se discuta politica si se cladeau relatii intre oameni. La parter functiona un "store", magazin universal tipic pentru comertul epocii. In perioada in care imobilul a fost construit cartierul Lower East Side era, pentru zeci de mii de noi imigranti, punctul de sosire si prima lor locuinta. Cartierul era cel mai aglomerat loc din toata America, cu 125.000 de oameni pe kilometru patrat, murdar, galagios. Era cunoscut sub numele de "Kleine Deutchland" din cauza majoritatii imigrantilor nemti. 20% din populatia cartierului erau evrei, iar restul, irlandezi, chinezi, italieni, polonezi, si alte natii europene.

COSTURI SI UTILITATI LA PIONIERAT

In 1864 chiria era 6-10$ pe luna (in conditiile in care un locatar castiga in medie 75 de centi, muncind pana la 14 ore, pe zi) si depindea de pozitia apartamentului in cladire. Apartamentele cu ferestrele spre curtea din spate aveau parte de un miros extrem de naplacut, iar cele de la ultimul etaj indurau veri fierbinti si ierni reci din cauza proastei izolari a acoperisului. Ele erau mai ieftine decat cele de la etajele 2-3 cu vedere la strada. In cladire locuiau 20 de familii, cu cate cinci-sase membri, numarul locatarilor ajungand la 115-120. Un apartament avea 30 de metri patrati. Se intra direct in bucataria mica, patrata, cu alte doua usi. Una dadea spre un dormitor si alta spre camera de zi, care era de marime decenta. Geam exista numai in camera de zi, bucataria si dormitorul fiind neaerisite si fara lumina naturala. La acea vreme electricitate, apa in casa, gaz nu existau. Electricitatea s-a introdus in 1924, cu 10 ani mai tarziu decat in partea de nord a orasului, iar gazul si apa rece in 1906. Parintii dormeau impreuna cu mezinul familiei in dormitor, in pat. Ceilalti copii dormeau pe paturi improvizate din maldare de haine, cutii de carton goale sau pe scaune puse unul langa altul in camera de zi. In bucatarie se gatea, se spalau haine, se manca, se dormea si se imbaiau toti membrii familiei. Unele familii, dupa ce ca erau numeroase, mai primeau pentru cateva zile sau chiar luni si chiriasi, pentru a face un ban in plus. Cu atata lume in casa, se dormea pe schimburi. Cei care lucrau noaptea dormeau ziua si invers.

IMIGANTII DE AZI, ALTA VIATA...

Imigrantii de acum vin cu burse de studii, in schimburi profesionale, prin loteria vizelor sau casatorii cu cetateni americani. Conditia lor este foarte diferita de cea a pionierilor. Acum stau in locuinte decente sau in camine de studenti si asimileaza rapid stilul de viata american. Chiar si imigrantii ilegali, multi mexicani, chinezi, est-europeni, care traiesc cate 8-9 intr-un apartament minuscul, cu 200-300$ chirie pe luna si mananca mancare din conserve de 99 de centi, dupa standardele de azi, duc o viata incomparabil mai buna decat imigrantii legali din 1800. Azi, unii reusesc sa se realizeze in America si raman aici, altii nu reusesc si se intorc la ei in tara sau pleaca altundeva. Calatoriile acasa sunt mult mai accesibile pentru majoritatea proaspetilor imigranti. Cei veniti in America pe vremea colonizarii, a goanei dupa aur, a aventurii, in majoritatea cazurilor nu isi mai revedeau niciodata familia, casa si locurile natale. Fenomenul de imigratie continua, America este si a fost dependenta de acest fenomen, iar New York-ul ramane destinatia a sute de mii de imigranti noi in fiecare an. Multi dintre ei au probleme de adaptare. Vizita la Tenement Musem poate fi un bun argument pentru a depasi dificultatile inerente oricarui inceput de drum.

Tenement Museum a fost deschis in 1988 intr-o cladire considerata precursorul blocurilor, o forma noua de locuinta introdusa in America in a doua jumatate a secolului al XIX-lea	Proprietarii cladirii aveau biroul la parter, pe un hol ingust si prost luminat. Aici veneau imigrantii, negociau chiriile si primeau cheile fara sa vada apartamentul decat atunci cand se mutau in el

DESPRE MUZEUL TENEMENT

Cuvantul "tenement" isi are originea in latinescul "teneo" ("a contine"). O cladire tip tenement este prin definitie o cladire care adaposteste mai mult de trei familii neinrudite. Aceasta idee, de a avea mai multe familii locuind in aceeasi cladire, era o noutate in New York-ul acelor vremuri. In 1860 orasul New York trecea printr-o criza a locuintelor fara precedent din cauza sutelor de mii de imigranti care soseau anual. Astfel s-a nascut nevoia de a construi cladiri care sa poata adaposti mai multe familii si care sa ocupe putin spatiu.