x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Colacul – darul sacru al colindătorilor

0
Autor: Iulia Gorneanu 21 Dec 2012 - 17:24
Colacul – darul sacru al colindătorilor Andreea Aron/Intact Images
Însoţit de mere, de bani sau de vin, colacul este arhetipul genezei, darul cu cea mai mare încărcătură de sacralitate pe care cineva îl poate primi de Crăciun

Oferirea şi primirea colacului de Crăciun este gestul ritual care leagă sufletul gazdelor de cel al colindătorilor. Un text publicat în urmă cu 110 ani se apleacă asupra acestui străvechi obicei: “În noaptea spre Ajun, când colindează piţereii, şi în noaptea spre Crăciun, când colindează colindătorii, în tempul mai de demult, dar şi până astăzi pe alocurea, privighează oameni în casă toată noaptea cu masa pusă încărcată de bucate, tăiere, blide, cuţite etc. cum s’au aflat puse la cină când au cinat. Aceasta se face întru credinţă, cum că masa să fie tot încărcată şi dăruită de bucate peste tot anul, care se reîncepe în 25 Decemvre. Daniele ce se dau la colindători constau mai vârtos din: un colac, bani, cârnaţi şi alte cărnuri tăiate bucăţele, nuci, mere, pere, poame, struguri, ceapă, sămânţa de curcubătâ, de cucuruz etc...
Colinda, colac ori colindeţ. Astfel se numesc şi colacii ce se fac anumit pentru colindătorii piţerei şi cari între altele se dau lor drept daruri. Aceşti colaci pe la Moldova montană sunt făcuţi în forma unui “S” latinesc. Această formă de colac după cum este simbolul şerpelui. Şerpele joacă mare rol în zodiac... Colindeţ este diminutiv de la colindă, adecă colac mic de dăruit colindătorilor.  Din diminitivul acesta de “colindeţ” apoi cu înţeles de “colac mic”, trebue să presupunem: cum că la Români mai înainte timpuri s’a făcut, sau doară se face şi acum pe alocurea, un colac mai mare (doară pânea casei) numit “colindă” sau  “colacul Crăciunului”. Romanii cei vechi, colacii acei ce-i au dăruit la prima Ianuarie zeului “Ianus” asemene i-a numit “janual” de pe numele zeului. Se vede că tot acest princip l-au observat şi Românii numind de la “colindă” cu asemene nume şi colacul respectiv... Altă dată făceau încă la priveghiul Crăciunului’ una pâne foarte mare ce o numeau pâne de “calendre”. Revista FOAIA DIECESANĂ, Caransebeş, 5 Decemvrie  1902.

Darul Crăciunului este rotund, solar, jertfă vegetală, substitut al divinităţii căreia i-a fost consacrată. Colaci, colăcei, colindeţe, covrigi. Pentru piţărăi, pentru feciorii colindători, pentru vătaf, pentru Irozi, pentru popă, pentru naşi, pentru moaşă, pentru sufletul morţilor, al moşilor de neam. Însoţit de mere, de bani sau de vin, colacul este arhetipul genezei, darul cu cea mai mare încărcătură de sacralitate pe care cineva îl poate primi de Crăciun. “…oriunde, la căşile ce colindam, primeam un colac mândru, frumos, ca peliţa lui Hristos” (M. Lapteş).

Colacul pentru ceata de colindători reprezenta pâinea sacră, darul primei recolte din anul care se apropie de sfârşit. Pe măsura importanţei lui este şi urarea de mulţumire pe care vătaful/vornicul o face la încheierea colindelor. Poartă numele de  “oraţie la colac” sau “urarea colacului” şi este atestată în aproape toate zonele ţării:

“Vornicul: ­ Aveţi, fraţi ficiori gură de-a mulţămi,/ Că ne dăruieşte jupânul gazdă/ Cu-n colac de grâu curat/ Dinspre Sântă Mării semănat,/ Pe-a noastră samă gătat!/

Colindătorii: ­ Mare mulţam!...” (P. Caraman)

Sau: “Feciori, feciorii dubei/ (…)/ Până noi am colindat/ Domnu’ gazdă bine s-a gătat/ De-o lună, de-o săptămână,/ Mai vârtos de astă seară bună./ Cu un colac de grâu curat,/ Câte păsări peste el a zburat/ Câte ploi l-o plouat,/ Câţi nori l-o rourat/ Atâtea stoguri să dea Dumnezeu/ La domnu’ gazdă/ Atâtea şi mai mult!” (Adam Domin)

În unele zone, urarea pentru colac are o întindere epică aproape baladescă, spune povestea facerii lui, pornind de la aratul câmpului, semănatul grâului, seceratul, treieratul, măcinatul, pregătirea aluatului, coacerea… ajungând până în momentul oferirii drept ofrandă colindătorilor. Aliment ritual ce aminteşte de jertfa grâului, colacul stabileşte legătura dintre cei vii şi cei morţi, dintre cer şi pământ, dintre zei şi oameni. De Crăciun cerurile sunt deschise şi asta presupune că sufletele morţilor, ale moşilor de neam, participă şi ele la marea sărbătoare. Iar colindătorii, prin parcursul lor magic cu care înconjoară satul, contribuie la regăsirea căii străbunilor.

Colacul-stolnic sau pâinea anului

În Maramureşul Voievodal, din primul aluat se face un colac rotund, împodobit cu figuri zoomorfe, fitomorfe şi geometrice numit “stolnic” sau “pâinea anului”. În Ajunul Crăciunului, stolnicul se aşază pe o masă ale cărei picioare se leagă cu o sfoară pentru ca, prin magie imitativă, toţi cei din casă să fie uniţi în anul ce vine. Sub masă se pune o mână de fân, iar colacul se acoperă cu un colţ al feţei de masă. Este o pâine ritualică ce veghează sărbătorile sfârşitului de an, făcând totodată trecerea de la anul vechi la cel nou. În dimineaţa primei zile a anului nou de an, stolnicul este împărţit simbolic în patru, după ce femeia din casă face cu vârful cuţitului semnul crucii. Un sfert din colac este dăruit urătorilor, un sfert se pune în mâncarea animalelor, pentru a fi ferite de boli, iar jumătatea rămasă se dă celor din casă, la mare căutare fiind acolo unde sunt fete mari, interesate întotdeauna de practicile magiei premaritale.

Colacul de belşug şi refrenul huţulilor

Am primit colaci şi am dăruit, la rândul meu, colaci colindătorilor. Am văzut cum împodobea masa bunicilor mei un colac mare cât o roată de car, cum feciorii din ceată se aplecau deasupra lui şi colindau sacadat, războinic, rostind cuvinte ale căror înţelesuri se rătăciseră prin vremi. Dar parcă niciodată nu am trăit emoţia Crăciunului ca în urmă cu doi ani, într-o casă plină de copii, o casă izolată pe o culme de munte, o casă huţulă dintr-un cătun uitat de lume, într-o Bucovină rămasă în mit. Cu colacul de belşug, şergarul alb şi lumânarea aprinsă, cu viii şi cu sufletele moşilor de neam laolaltă, o familie de huţuli îşi aştepta colindătorii. Pe masă, cele 12 farfurii cu 12 alimente, fiecare reprezentând câte o lună a anului, erau pregătite pentru binecuvântarea colindătorilor purtători ai crucii bisericeşti. Tot aici am aflat că femeile nu colindă niciodată. Ele împlinesc un ritual la fel de important. În ziua de Ajun pun o lingură din fiecare fel de mâncare pe o farfurie, iar farfuria o aşează pe pervazul ferestrei, lângă un pahar cu apă, pentru că în noaptea de Crăciun, atunci când cerurile se deschid, sufletele morţilor vin acasă şi se ospătează. 

După ore bune de aşteptare, aproape de miezul nopţii, în sănii trase de cai cu coame lungi precum inorogii, au venit colindătorii. Oameni de munte cu voci aspre şi priviri verzi. Linia melodică a colindei, simplă, repetitivă, întreruptă de refrenul Hoi-Dai-Bo, Dă, Doamne!, părea fără de sfârşit. A urmat o urare, un cântec laic, specific huţulilor şi un dans. Nu ştiu dacă stropul de sânge slav ce-l simt uneori pulsându-mi în vene m-a făcut să mă simt la ei ca acasă. Sau poate-a fost de vină firea lor năvalnică, duioasă şi pribeagă. Nu le-am înţeles limba, dar cuvintele lor au ajuns la mine ca o pasărea străină ce mi s-a aşezat odată pe umăr, pentru ca o clipă mai târziu să-şi urmeze zborul, liberă şi uşoră, chiar dacă plecase cu gândurile mele pe aripi…

Citeşte mai multe despre:   colindatori,   sarbatori iarna,   craciun,   revelion

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tratamente balneare la Praid

Staţiunea Praid se află într-o zonă rurală, la o distanţă de 9 km de Sovata, în judeţul Mureş. În afară de Salina Praid, tratamentele balneare se bazează aici pe izvoare sărate hipertermale. Există şi un...

Reţeta zilei: Piept de pui cu fistic

Reţeta zilei: Piept de pui cu fistic
Ingrediente: 400gr.piept de pui 100gr.fistic 30gr.miere 20gr.unt sare piper coriandru Mod de preparare: Fisticul se decojește, se taie mărunt și se amestecă cu sarea, piperul și...

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov

Una dintre cele mai importante instituţii culturale publice ale judeţului Braşov este Muzeul Judeţean de Istorie, care deţine cel mai vast patrimoniu istoric mobil al Brasovului. Cele 159.255 de piese ale...

Cetăţile din inima României, “la pachet” cu turismul de business

Cetăţile din inima României, “la pachet” cu turismul de business
Toamna este anotimpul ideal pentru turismul de business, dar şi pentru escapade în împrejurimile marilor oraşe. Vizitarea cetăţilor şi a bisericilor fortificate săseşti este combinaţia perfectă pentru cei...

Anca Sigartău și fiul ei Teodor, îmbrăcați de un designer de la Bollywood în "Asia Express"

Anca Sigartău și fiul ei Teodor, îmbrăcați de un designer de la Bollywood în "Asia Express"
Asia Express, cel mai dur reality show difuzat în curând de Antena 1 este și un motiv de reale surprize pentru cele 9 perechi de vedete participante. La finalul fiecărei zile, aceștia sunt nevoiți să își caute...

Reţeta zilei: Prăjitură cu mere

Reţeta zilei: Prăjitură cu mere
Ingrediente 7-8 mere medii 200g unt (la temperatura camerei) 4 oua 400g faina 200g zahar 200 ml lapte 1 praf de copt 1 praf de sare 2 pliculete de zahar vanilat coaja de la o lamaie Preparare Se pune...

Sfaturile pe care trebuia să le urmezi pentru a-ți găsi un soț în 1950

Sfaturile pe care trebuia să le urmezi pentru a-ți găsi un soț în 1950
Să găsești un partener în secolul 21 este destul de greu, chiar și cu toate aplicațiile matrimoniale care te pot pune în contact cu tot felul de străini în doar câteva secunde. Însă, dacă ne uităm la o...

Ana Baniciu, declarație surprinzătoare: Care este cel mai bun sfat primit de la tatăl său

Ana Baniciu, declarație surprinzătoare:  Care este cel mai bun sfat primit de la tatăl său
Galerie Foto Ana Baniciu a ajuns una dintre cele mai îndrăgite cântărețe de la noi și mărturisește că îi este recunoscătoare tatălui pentru faptul că i-a lăsat moștenire această dragoste pentru muzică, dar și talent...

Sora Danielei Crudu își încearcă norocul la ”Chefi la cuțite”

Sora Danielei Crudu își încearcă norocul la ”Chefi la cuțite”
Ana Crudu, sora Danielei Crudu, a stat departe de luminile reflectoarelor, însă sezonul acesta a decis să se înscrie la ”Chefi la cuțite” pentru a demonstra că, pe lângă make-up, gătitul este una dintre...

Rețeta zilei : Ciocănele aromate cu rozmarin

Rețeta zilei : Ciocănele aromate cu rozmarin
Ingrediente: 8 ciocănele, 2 gogoşari, 2 roşii, 1 ceapă roşie, 1 linguriță zahăr, ulei pentru prăjit, 2 căţei usturoi, 1 lingură pesmet, sare, piper, boia dulce şi iute, rozmarin, cimbru Mod de...

Gina Pistol, Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu,  momente de relaxare la Oceanul Indian

Gina Pistol, Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu,   momente de relaxare la Oceanul Indian
Galerie Foto Aflați la Oceanul Indian, Gina Pistol, Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu au profitat de câteva ore libere atunci când cursa a luat sfârșit mai devreme. În timp ce anumiți concurenți își căutau cazare...

Liviu Vârciu și-a sărbătorit ziua de nume la filmările celui de-al doilea sezon ”Asia Express”

Liviu Vârciu și-a sărbătorit ziua de nume la filmările  celui de-al doilea sezon ”Asia Express”
Liviu Vârciu și-a sărbătorit joi ziua de nume, în timpul filmărilor celui de-al doilea sezon ”Asia Express”, alături de concurenți și de colegii săi. Deși nu mulți știu despre artist că pe 8...

Andreea Raicu vorbește deschis despre bărbații din viața ei: ”Prefer să fiu singură, decât...”

Andreea Raicu vorbește deschis despre bărbații din viața ei: ”Prefer să fiu singură, decât...”
Andreea Raicu este o femeie deschisă care nu se sfiește să vorbească despre viața ei personală, cu bune și cu mai puțin bune. Ea este invitata Oanei Turcu, duminică, de la ora 15.45, la Antena Stars, în cadrul...

Imagine șocantă cu mâna Danielei Crudu, după ce s-a accidentat la ”Ultimul Trib”

Imagine șocantă cu mâna Danielei Crudu, după ce s-a accidentat la ”Ultimul Trib”
Accidentată în urma unei lupte pentru Teritoriu, Daniela Crudu a aflat aseară, într-o nouă ediție ”Ultimul Trib”, că medicul nu este de acord ca ea să mai rămână în competiție. Medicii a anunțat-o...

CELE MAI FRUMOASE MUZEE - Tropaeum Traiani, Adamclisi

CELE MAI FRUMOASE MUZEE - Tropaeum Traiani, Adamclisi
Tropaeum Traiani, Adamclisi În judeţul Constanţa, cei care merg pe urmele istoriei milenare a acestor locuri sau care pur şi simplu sunt în trecere pot vizita Complexul arheologic Tropaeum Traiani, format din...
Serviciul de email marketing furnizat de