Acasa si in calatorie - Alimentele vechilor egipteni

Egiptenilor le placea sa manance bine. Preferintele culinare ale vechilor egipteni sunt in stransa legatura cu ceea ce le oferea apa Nilului si pamantul bun pentru agricultura.

Egiptenilor le placea sa manance bine. Preferintele culinare ale vechilor egipteni sunt in stransa legatura cu ceea ce le oferea apa Nilului si pamantul bun pentru agricultura.

Herodot afirma ca egiptenii "mananca anumiti pesti uscati la soare si nefierti, altii tinuti in saramura. Dintre pasari, mananca prepelitele, ratele si pasarelele crude pe care doar le sareaza." Insa principalul aliment era painea, obtinuta din grau si orz. Ei amestecau faina cu apa, pentru a obtine aluatul, adaugand la acesta diferite ingrediente aromate, precum miere sau usturoi, dupa care il coceau in oale de lut.

FRUCTE SI LEGUME. Erau mari consumatori de salata, care era cultivata in gradini, pe langa casa si era foarte bine udata. Salata era planta Zeului Min. Ei o mancau cruda, cum obisnuiesc arabii astazi, cu untdelemn si sare. Considerau ca salata ii face pe barbati sa se indragosteasca si pe femei fecunde. Vechii egipteni, mai putini favorizati decat cei de azi, nu cunosteau portocalele, lamaile si bananele. Perele, piersicile, migdalele si ciresele nu si-au facut aparitia pe mese decat in epoca romana. Totusi ei au putut sa se sature de struguri, de curmale si de smochine. Nuca de cocos era pentru cei privilegiati o curiozitate foarte apreciata, iar odia, maslinul si marul n-au incetat a fi cultivate.

Laptele, la vechii egipteni, era o adevarata delicatesa. Era strans in vase de forma ovoidala, astupate cu un smoc de iarba, dar nu se inchidea total gura vasului. Unele cuvinte care au ajuns pana la noi indica produse lactate: smantana, unt, branza.

DULCE. Ca sa dea gust dulce bauturilor si alimentelor, egiptenii foloseau mierea si boabele de roscova. Ei se duceau sa caute mierea si ceara albinelor salbatice foarte departe, in pustiu. Regele avea grija sa-i apere impotriva primejdiilor la care se expuneau, aventurandu-se departe de Valea Nilului, poruncind arcasilor sa-i insoteasca. Saracimea egipteana se multumea adeseori sa mestece maduva tulpinelor de papirus, cum se face astazi cu tulpina trestiei de zahar, si rizomii unor plante acvatice, din care s-au gasit in morminte cupe pline. Berea era bautura nationala a vechilor egipteni. Se bea bere peste tot, acasa, pe tarina, in barca si in carciumi. Berea egipteana se facea din orz sau din grau si din curmale.

Fois gras

De ce sunt importanti egiptenii pentru bucataria de astazi? Unul dintre motive ar fi pateul de gasca, "fois gras". Desi denumirea este frantuzeasca, vechii egipteni au fost cei care au descoperit gustul deosebit de bun al ficatului gastelor sau al ratelor. In urma cu 2.000 de ani i. Hr., egiptenii au observat ca aceste pasari care poposeau pe malul Nilului au ficatul mai mare si mai gustos decat in restul anului. Ei si-au dat seama ca pasarile se hraneau mai bine inainte de a pleca in lunga calatorie in tarile calde, pentru a-si stoca un surplus de mancare. Dar gustosul ficat nu putea fi obtinut decat o scurta perioada. De aceea, egiptenii s-au hotarat sa reproduca fenomenul de hranire al pasarilor pe tot parcursul anului.