x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Balcanii sau Raiul plăcintelor

Balcanii sau Raiul plăcintelor

de Carmen Dragan    |    19 Oct 2012   •   18:43
Balcanii sau Raiul plăcintelor

Ca o moldoveancă veritabilă ce sunt, m-aş lupta cu oricine care ar încerca să mă convingă că există o plăcintă mai bună ca poalele-n brâu. Iar de partea mea ar veni toţi moldovenii şi bucovinenii care sunt maeştri în prepararea acestei delicatese. Sunt sigură că m-ar susţine şi scriitorii moldoveni, cum ar fi Vasile Alecsandri, care în opera sa "Stan Covrigarul" scria: "cu o plăcintă ca asta se amuţeau toate nevestele" sau Ion Creangă, care în "Amintiri din copilărie" nu pierde nici o ocazie să vorbească despre "strachina cu plăcinte fierbinţi". Şi dobrogenii se pot lăuda cu o plăcintă cu brânză autentică. Plăcinta dobrogeană este deja recunoscută ca marcă înregistrată, fiind un brand care i-a cucerit, în diverse ocazii, pe gurmanzii din nenumărate ţări. A fost "invitată" chiar şi în Parlamentul European, unde europarlamentarii s-au delectat cu peste 1.000 de plăcinte, pregătite de gospodinele din Mangalia.

Maramureşul e mândru de plăcinta creaţă din ţara Chioarului. În localitatea Mesteacănul, localnicii îşi protejează marca de plăcinte creţe. Ei au musafiri din toată lumea, care revin pentru gustul "creţelor" de Chioar. Acestea merg foarte bine cu horincă.

Este adevărat că suntem un neam iubitor de plăcinte, şi să le facem, şi să le mâncăm. Prin secolul al XVIII-a, a fi plăcintar în România era un adevărat noroc. Dovadă stau versurile: "Halal, zău, de cine ştie! Să facă plăcintărie! S-o dospească, plămădească! În cuptor s-o rumenească". În vremea fanarioţilor exista o urare printre aceştia: "Na zisis, na procopsis, ke is tin Vlahio megolas plaţintaris" ("Mai mare să te văd, să ajungi mare plăcintar în ţara Românească"). În opera lui Costache Negruzzi, "Istoria unei plăcinte", capodoperele gastronomice devin cadouri, instrumente ale corupţiei pentru obţinerea unor posturi la Curtea Domnească. Iar dacă trecem Dunărea, coborând în peninsula Balcanică, se va dovedi că patima noastră de plăcinte nu s-a pornit din neant.

Poale-n brâu
● Ingrediente:
500 g făină, 100 g untură, 4 gălbenuşuri, 100 g smântână, 60 g drojdie, o jumătate de linguriţă de sare, 300 ml lapte, 100 g zahăr, o linguriţă de coajă de lămâie, 3 pacheţele cu zahăr vanilinat; umplutura: 250 g brânză de vaci, două gălbenuşuri, 60 g smântână, 50 g zahăr, 30 g griş fiert.
● Preparare: Se dizolvă drojdia în laptele uşor încălzit. Se adaugă câteva linguri de făină, se amestecă şi se lasă să crească la loc cald. Se freacă spumă două gălbenuşuri cu zahărul şi sarea. Se adaugă maiaua, coaja de lămâie, vanilia şi făina şi se amestecă. Se frământă aluatul timp de douăzeci de minute, apoi se adaugă untura călduţă. Se lasă să crească o oră, după care se întinde o foaie cam de 5 mm grosime. Se taie pătrăţele pe care se pune umplutura şi se adună colţurile opuse unul peste altul. Plăcintele se ung cu un gălbenuş bătut şi se aşază în tava unsă, presărată cu făină. Se coc la foc slab primele zece minute, apoi la foc potrivit. La final, se presară cu zahăr vanilinat.

Plăcintă macedoneană
● Ingrediente:
un pachet de foi de plăcintă, 500 g iaurt, 500 g brânză de burduf iute, 500 g telemea uşor sărată, 6 ouă, ulei, 3 legături de mărar fin tocat.
● Preparare: Se amestecă bine cele două tipuri de brânză, ouăle şi mărarul. Se unge tava cu ulei, apoi se începe aşezarea foilor în tavă. Între fiecare două foi se toarnă iaurt, iar între fiecare 6 foi se toarnă amestecul de brânză şi ou. Când se termină foile şi brânza, se mai pune puţin iaurt pe deasupra. Apoi se introduce în cuptorul bine încins şi se lasă până când foile de deasupra devin aurii. Se serveşte caldă.

Plăcintă sârbească
● Ingrediente:
pentru foi: o jumătate de cană de apă, o lingură de ulei, un ou, făină cât cuprinde; umplutura: 500 g brânză rasă, 500 ml lapte, 350 g zahăr, 10 ouă, vanilie.
● Preparare: Se amestecă ingredientele pentru foi şi se împarte aluatul în 4. Una trebuie să fie mai mare. Tava se tapetează. Umplutura se obţine amestecând toate ingredientele. Se aşază în tavă foaia mai mare, apoi se pune cam un sfert din umplutură. Urmează altă foaie, apoi umplutură şi tot aşa. Ultimul strat trebuie să fie de umplutură. Marginile care depăşesc tava se împăturesc deasupra. Se introduce în cuptorul încălzit până se rumeneşte.

×