Călători printre ceaune cu arome ademenitoare

Deşi vântul bătea cu putere, împrăştiind în toate părţile fumul şi cenuşa grătarelor şi a plitelor înroşite, vizitatorii se încăpăţânau să rămână ferm pe poziţii.

Deşi vântul bătea cu putere, împrăştiind în toate părţile fumul şi cenuşa grătarelor şi a plitelor înroşite, vizitatorii se încăpăţânau să rămână ferm pe poziţii. Adunaţi în jurul echipelor, cu nasurile fremătând de atâtea arome, care mai de care mai ademenitoare, aşteptau cu toţii iminenta încheiere a concursului. Farfuriile şi platourile începeau deja să arate ca de sărbătoare. Şi, mai ales, oricine putea să deguste din preparatele care, până nu demult, sfârâiseră sau bolborosiră deasupra focului. Cât despre concurenţi, cu toţii au încercat să demonstreze că ei sunt cei care merită cu adevărat premiile. Reţetele au fost alese cu multă grijă cu ceva timp înainte, cu speranţa că nici un alt concurent nu va mai pregăti aşa ceva. Profesionişti sau amatori, şi-au luat rolul în serios şi au mizat fie pe preparate tradiţionale, fie au apelat la bucătăria internaţională şi fusion, iar cei mai îndrăzneţi au vrut să fie cu totul originali şi au creat combinaţii cu totul inedite de ingrediente.

Dar s-o luăm pe rând…

În pas cu tradiţia sau nu?

Echipa Ocolului Silvic din Predeal a fost printre primele echipe care şi-au luat spaţiul în primire şi şi-au instalat ustensilele. Prin faţa lor s-au perindat şi primii vizitatori, atraşi de murăturile, zacuştele şi colacii, ce aveau să fie gustaţi, “pe gratis”, dar abia la sfârşit. Robert Voinea, participant pentru prima dată la concurs, ne-a detaliat reţetele pe care le-a pregătit. Mai întâi tochitura haiducească de miel. Care îi este meşteşugul? Carnea de miel se pune la fezandat, timp de trei-patru zile, într-un baiţ din cimbru, mărar, bere şi ulei. Se călesc legumele (ardei, ceapă, morcov şi usturoi), se prăjeşte carnea de miel, apoi se adaugă suc de roşii şi pătrunjel. Se serveşte cu mămăliguţă, dar nici murăturile nu sunt de lepădat.

Cu specific vânătoresc

Domnul Bartolomei, bucătar la o pensiune din Buşteni, a pregătit preparate cu specific vânătoresc. Frigărui asortate de mistreţ, condimentate, frigărui asortate de mistreţ şi căprioară, frigărui de fazan cu bacon şi cârnăciori vânătoreşti. Pentru medalionul de căprioară, muşchiul porţionat se bate, se condimentează, se trece prin făină şi se prăjeşte în ulei. Se toarnă puţină apă în ulei şi se lasă să fiarbă în continuare. Separat se pot face crutoane din feliuţe de măr date prin sos bechamel. Acest preparat se serveşte cu cartofi ţărăneşti, cu o garnitură de măr copt, cu piure de castane sau măr copt cu mujdei.

Somonul marinat, copt pe scândurele de brad la grătar, cu garnitură de sparanghel şi legume la grătar, stropite cu sos aceto balsamic a fost specialitatea bucătarului Ion Florescu din Predeal. Scândurelele de brad nu au fost alese la întâmplare, căci de la ele carnea de somon a împrumutat o aromă de pădure. Un alt preparat deosebit a fost pieptul de pui umplut cu file de cerb marinat şi sos de curry.

Legenda spune că demult, haiducii aflaţi în pribegie în codrii umbroşi, au descoperit o metodă ingenioasă prin care se putea găti fără prea mare bătaie de cap şi fără ca să prindă cineva de veste. Se proceda în felul următor: se lua mielul, cu tot cu blană, se învelea în lut, apoi se punea într-o groapă cu jar. Se astupa groapa bine, iar, după câteva ore, lutul crăpa şi dezvelea carnea cea coaptă. Şi astfel masa era servită! Roman Ilie a testat priceperea haiducilor. A umplut mielul cu o compoziţie ca de drob şi l-a lăsat să se coacă, ascuns privirilor. Se potriveşte de minune cu o garnitură de murături asortate sau mujdei cu iaurt şi smântână.

Amatori în bucătărie

O echipă de amatori, doi români şi un japonez, a pregătit o reţetă al cărei nume spune totul: bulz românesc cu pastramă, trufe şi frişcă de usturoi. Răzvan Cruceanu ne-a dezvăluit reţeta.  Se face mai întâi o mămăligă cu lapte, foarte bine amestecată, şi se adaugă apoi trufe, caş proaspăt şi ulei de trufe. Pe un platou se aşază bulzul, alături pastrama prăjită la grătar şi se ornează cu frişcă amestecată cu usturoi dat pe o răzătoare specială. Cel de-al doilea preparat a fost un muşchi de vită la grătar cu garnitură de ciuperci, brânză Roquefort şi un sos special inventat chiar de el, strălucitor şi care stă în farfurie exact aşa cum l-ai pus. Echipa Omega 3 (formată din Florin, Claudiu şi Adina), participantă la toate cele patru probe, a ales reţetele astfel încât să fie cu totul diferite faţă de ceea ce pregătesc ceilalţi. Risotto cu fructe de mare la ceaun, peşte în crustă de sare copt pe plită, mix de fructe de mare şi peşte la grătar, iar ca desert – prune în sos dulce de vin.

Ca la Cluj

Ce a pregătit echipa din Cluj, printre ai cărei membri se numără Urogdi Csaba şi Rareş Gordea? Tocăniţă de vânat á la Cluj, doradă la grătar şi frigărui de peşte la plită. Pentru tocăniţă s-a folosit carne de cerb, muşchi de mistreţ, roşii proaspete, mult vin roşu, ciuperci de pădure şi fasole mexicană cu boabe mari, roşii. Desertul, pregătit pe plită, era format dintr-un blat de ciocolată, în cea mai mare parte, cu alune prăjite. Peste el se adaugă un sos obţinut din mascarpone amestecat cu ricotta, mentă şi puţin zahăr. Important este să se creeze o armonie între gustul de mentă şi cel de ciocolată. Deasupra se toarnă un sos din fructe de pădure.

Peşte în viţă

Cristian Asandului ne-a mărturisit cum se pregăteşte această reţetă la Rădăuţi. Se ia un păstrăv de circa 250-300 g, se curăţă, se eviscerează, se presară sare şi se toarnă puţin suc de lămâie. Se umple cu mere şi se înveleşte foarte bine în frunze de viţă-de-vie, unse cu unt. Se prăjeşte pe grătar, pe toate părţile, apoi se îndepărtează frunzele şi se serveşte cu mujdei şi mămăliguţă. Este bine ca frunzele de viţă să fie opărite înainte, sau murate.