x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Când datinile străbune prind viaţă

0
Autor: Simona Chiriac 10 Sep 2009 - 00:00
Când datinile străbune prind viaţă Simona Chiriac/Jurnalul Naţional

O mână de fete, unele cât o şchioapă, împreună cu instructorul Maria Corlan Mischie au demonstrat că obiceiurile şi datinele româneşti sunt încă vii pe plaiurile Tismanei.



Îmbrăcate în costume populare vechi de peste 150 de ani, cusute cu migală de mâinile altor fete care şi-au pregătit odinioară lăzile de zestre, tinerele membre ale Ansamblului de Datini şi Obiceiuri Populare "Tisa", filială a Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu, i-au încântat pe cei prezenţi la "Festivalul Răciturilor" cu ritualurile, cântecele şi gesturile încărcate de simboluri şi rosturi.

Astfel au fost puse în scenă patru momente importante în viaţa satului, cum ar fi înălbitul pânzei, şezătoarea din sat, ieşitul fetelor la horă şi "înfrăţitul cerului cu pământul" (obicei ce marchează schimbarea anotimpurilor, trecerea din primăvară către vară). Maria Corlan Mischie ne-a vorbit despre toate aceste momente, ilustrându-le în adevăratul grai gorjenesc.

ÎNĂLBITUL PÂNZEI LA RÂU
Odinioară, când lumea îşi avea rosturile ei şi nimic nu era lăsat la întâmplare, femeile din gopodăriile de la munte ţeseau în casă de la cămăşi şi feţe de perini până la covoare sau scoarţe. Pentru a spăla foarte bine pânza ţesută foloseau un obod. "Acesta era confecţionat dintr-o coajă de copac, de preferinţă tei (coaja şi puţin lemn tare), luat pe interior, încât să fie loc. Femeile puneau acolo un rând de cenuşă din vatra focului, cernută la sită sau ciurel.

Este o diferenţă între ciurel şi sită. Sita o cumpărau pentru că se cernea foarte fin, iar ciurelul era găurit cu un cui. Pentru a cerne cenuşa era musai ca sita să fie cât mai curată, ca să nu treacă acei cărbuni. Puneau un rând de cenuşă, unul de albituri şi tot aşa până când sus rămânea un rând de cenuşă. Făceau un foc foarte puternic în vatră şi aşezau o căldare cu apă pe foc. Când clocotea apa, turnau peste albituri şi acopereau foarte bine cu un ţol, o pătură, ce aveau la îndemână. Nu aveau ceas ţărăncuţele noastre şi cât trebuia să stea acea pânză în obod cât să nu se opărească?

Imediat se apucau şi făceau o turtă şi o coceau în vatră, în ţestul de pământ. Când turta era gata, atuncea trebuiau şi acele albituri scoase din obod. Porneau cu ele la râu şi le băteau cu maiele, le limpezeau şi le puneau pe iarbă până nu asfinţea soarele, ca să se usuce."

PRIMENIREA ZESTREI
Pentru că toate obiceiurile vechi au legătură între ele, tinerele gata de măritiş porneau să-şi facă zestrea. Datina cerea ca băiatul să aibă casă, iar fata zestre. Şi nici una nu dorea să rămână mai prejos. Din ce consta zestrea fetelor? "Cămăşi, feţe de perini cu burduf cu tot şi aveau pene de la păsările din casă. Era foarte greu, nici nu-şi împrumutau acel izvod (n.r. - modelul de pe cămăşi) de la una la alta.

Din mintea lor, priveau în natură şi se inspirau din orice colţ, fiecare făcea din gând. Musai o pereche de desagi ca să pună pe cai când plecau bărbaţii la munte, treişti de crojnă ca să ia în spate cu povoară, să-şi pună toate cele necesare de-ale gurii. Traistă de şold (traistă cu o singură baieră pe care o purtau la biserică, prin sat, la magazin, la vite).




La noi nu pleacă fetele să-şi pască oile, vacile, fără să pună în traistă lucrul de mână şi o sfoară mai mare, cât să aducă acasă câteva lemne să facă o mămăligă, să nu le blasteme casa. Şi, credeţi-mă, că decât să le blasteme casa, mai bine veneau cu surcele acasă!"

IEŞITUL LA HORĂ
Când toate erau gata, fetele mergeau la horă, una mai primenită decât alta. Înainte însă se desfăşura un alt ritual. "Se spălau dimineaţa fetele cu apă neîncepută (apa este adusă de o femeie iertată de Dumnezeu şi de aceste copiliţe, pentru că «ele sunt curate, luminate, de Dumnezeu binecuvântate», spunem noi în obicei). Ele trebuie să se spele cu apă neîncepută pe faţă, pentru că se spune că vor fi cele mai frumoase din sat. Pietricelele au un anumit rost, se pun în sân şi îşi aduc aminte că oriunde vor merge trebuie să vorbească doar atunci când trebuie. Să nu vorbească gura fără ele!

De la apă învaţă să nu dea niciodată înapoi, orice s-ar întâmpla în viaţă, ele să meargă tot înainte şi cu fruntea sus. Îşi pun la ureche diferite flori, ca să fie la fel de gingaşe."

DIN BĂTRÂNI ÎN BĂTRÂNI
Şi poate că toate aceste obiceiuri ar fi astăzi uitate dacă o mână de suflete nu ar fi avut generozitatea de a ne împărtăşi rosturile unei lumi care nu trebuie încă să se piardă. "Eu m-am născut la sat, mi-am lucrat şi eu cămaşă de ieşit la horă în sat, am făcut zestre pentru hora satului, că sunt făcută o ţâră mai de demult, aşa se spune aici la noi. Mi-am dorit să aflu mai multe despre obiceiurile noastre şi am fost uimită de ceea ce ştiau bătrânele satului."
Dacă aveţi vreodată drum pe plaiurile Tismanei, zăboviţi un pic şi la Sohodol, acolo unde datinele prind viaţă.


Pomul vieţii
Claudia Drăghescu din Tismana ştie a ţese şi astăzi la gherghef covoare, mai mici sau mai mari, pe care le decorează cu motivele specifice Gorjului. Grădina cu flori de Tismana - laleaua, narcisa sau căprina (după cum se mai spune pe aici), dar şi măreţele (de fapt primăvăraticele flori de măr). Un loc aparte îl are pomul vieţii, ce reprezintă stilizat tot destinul omenesc, de la naştere până la moarte, şi unde căsătoria este ilustrată de două păsări de o parte şi de alta a cursului vieţii.

Toate covoarele sunt vopsite în culori naturale obţinute din diverse plante, "ghioci" de ceapă, de nucă. "Am cam 20 de ani de când lucrez covoare. Prima dată am învăţat croitorie şi, fiind război în casă, mi-a plăcut mai mult să lucrez la el. Un covor ţesut, dacă este întreţinut bine, poate să ţină şi 100 de ani. Există obiceiul de a se da aceste covoare la naşi, atunci când este nuntă."
Citeşte mai multe despre:   gastronomie,   tismana,   antropologie culinară

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O doctoriță a pierdut dreptul de a profesa pentru că a pozat în costum de baie

O doctoriță a pierdut dreptul de a profesa pentru că a pozat în costum de baie
Galerie Foto O doctoriță birmaneză a făcut apel sâmbătă împotriva interdicţiei de a profesa medicina, măsură ce i-a fost impusă după ce a postat poze în care apare în costum de baie sau în lenjerie intimă pe...

Rivalitatea dintre două concurente pentru cucerirea ispitei ia o nouă întorsătură la Insula Iubirii

Rivalitatea dintre două concurente pentru  cucerirea ispitei ia o nouă întorsătură la Insula Iubirii
Galerie Foto Cel mai nou episod din Insula Iubirii, difuzat în aceastã searã, de la 20:00, la Antena 1 scoate în evidență rivalitatea dintre Denisa și Geanina. Dacă inițial le-au unit trăirile pentru bărbații cu care au...

Campion al trofeelor Chefi la cuţite, Chef Bontea nu are nicio echipã în finala aceasta

 Campion al trofeelor Chefi la cuţite, Chef Bontea nu are nicio echipã în finala aceasta
Galerie Foto Mâine searã, de la 20:00, la Antena 1, sezonul special Chefi la cuţite, dedicat familiilor îşi va desemna câştigãtorul. Vedete, foști concurenți, juniori pasionați de gătit sau oameni în vârstă cu...

Transpiri mult? Cum să te descurci cu mirosul urât și petele de la axilă

Transpiri mult? Cum să te descurci cu mirosul urât și petele de la axilă
Transpiri mult, iar transpirația ta este urât mirositoare? Nu știi ce să faci cu asta și nici cu petele urâte care „strică” imaginea ta și deteriorează bluzele, la axilă? Cu totii stim cat de greu este...

Rețeta tradițională a cârnăciorilor Virșli

Rețeta tradițională a cârnăciorilor Virșli
Comunitățile tradiționale din județul Hunedoara sunt căutate de gurmanzi pentru cârnăciorii Virșli, specifici zonei. Rețeta acestor cârnați picanți, speciali, este veche de peste 300 de ani și a fost...

DEALUL LUI DUMNEZEU. Locul ULUITOR din ROMÂNIA unde trăiește un ANIMAL BIBLIC, UNIC în lume

DEALUL LUI DUMNEZEU. Locul ULUITOR din ROMÂNIA unde trăiește un ANIMAL BIBLIC, UNIC în lume
Nimeni nu are curajul să calce prin acele locuri, de frica unui animal unic în lume și extrem de periculos. Zona de stepă, cu stâncă, nisip și ierburi înalte din rezervația ”Dealul lui Dumnezeu”, în...

GALERIE FOTO: Street Delivery 2019. Strada a devenit o adevărată scenă pentru artişti.

GALERIE FOTO: Street Delivery 2019. Strada a devenit o adevărată scenă pentru artişti.
Galerie Foto A 14-a ediție Street Delivery București se concentrează pe inspirația scoasă în stradă prin artă, cuvânt, design, arhitectură, prin poeticile cotidianului, geografiile literare și metaforele orașului. Plus do...

Prăjitură cu fructe de sezon: Plăcintă cu cireşe

Prăjitură cu fructe de sezon: Plăcintă cu cireşe
Pentru această prăjitură avem nevoie de următoarele ingrediente: 6 gălbenuşuri 6 albuşuri bătute 250 g zahăr 250 g margarină sau unt 250 g făină 50 ml lapte 1 pachet cu zahăr vanilat 1 pachet cu...

Street Food In The Park: Mâncare stradală şi muzică live, de vineri până duminică, în grădina ParkLake

Street Food In The Park: Mâncare stradală şi muzică live, de vineri până duminică, în grădina ParkLake
O nouă ediţie a Street Food In The Park Summer Edition debutează vineri, timp de trei zile, în ParkLake Shopping Center, bucureştenii fiind invitaţi să sărbătorească vara într-o atmosferă relaxată şi...

Ansambluri din şase ţări la Festivalul Internaţional de Folclor "Muzici şi Tradiţii în Bucureşti"

Ansambluri din şase ţări la Festivalul Internaţional de Folclor "Muzici şi Tradiţii în Bucureşti"
Ansambluri din China, Serbia, Slovacia, Republica Macedonia de Nord, Ucraina şi România vor fi prezente la cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor "Muzici şi Tradiţii în Bucureşti", care va...

Premierã în televiziune: Neatza transmite live, timp de o sãptãmânã, din Delta Dunãrii

Premierã în televiziune: Neatza transmite live, timp de o sãptãmânã, din Delta Dunãrii
Începând de luni, 17 iunie, matinalii de la Antena 1 puncteazã o nouã premierã în televiziune. Gaşca veselã de la Neatza cu Rãzvan şi Dani pãrãseşte platoul de televiziune şi se mutã în Delta Dunãrii...

Tartă la tigaie cu roșii și zucchine

Tartă la tigaie cu roșii și zucchine
Galerie Foto Este perfectă pentru orice masă din zi o astfel de Tartă la tigaie cu roșii și zucchine. Cu aluat fraged, crocant, mozzarella și legume, garnisită cu ou și ierburi uscate la suprafață, este chiar minunată a...

Alex și Monica Anghel, Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu, Bella Santiago și Sorana Darclee Mohamad intră în jocul transformărilor, la Te cunosc de undeva!

Alex și Monica Anghel, Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu, Bella Santiago și Sorana Darclee Mohamad intră în jocul transformărilor, la Te cunosc de undeva!
Galerie Foto 12 concurenți talentați și dornici de show vor intra în spectaculosul joc al transformărilor, în cel de-al 14-lea sezon al show-ului Te cunosc de undeva! În premieră, în acest sezon, în fața telespectatorilor...

Surorile Crudu s-au calificat în finala sezonului special Chefi la cuţite. Emisiunea, lider de audienţã la nivelul publicului comercial

Surorile Crudu s-au calificat în finala sezonului special Chefi la cuţite. Emisiunea, lider de audienţã la nivelul publicului comercial
Galerie Foto Emoţii mari pentru cele trei familii care au intrat aseară, alături de chefii Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu în bucătăria Chefi la cuţite, în ultimul battle al sezonului special. Războiul culinar a fost...

Dulceață de căpșuni ca la bunica

Dulceață de căpșuni ca la bunica
Pentru această dulceață avem nevoie de trei ingrediente: 1,5 kg căpșuni 1 kg zahăr zeama de la o lamaie Cum procedăm Capsunile se curăță de codite,se spală in mai multe ape. Intr-un castron adanc se...
Serviciul de email marketing furnizat de