Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rolul pe care cartoful l-a avut in siguranta alimentara, de-a lungul secolelor, in America sau in Europa, ca si peste tot in lume, este de necontestat. O tara ca Irlanda, de exemplu, a reusit sa se ridice o data cu introducerea culturii de cartof – tot asa cum, din nefericire, bazandu-se aproape exclusiv pe cultura cartofului, a inregistrat o perioada atroce de foamete, in momentul in care recolta de cartofi a fost compromisa. Cu alte cuvinte, este adevarat ca, datorita cartofului – care este folosit cu succes atat in alimentatie, cat si in industria farmaceutica sau pentru obtinerea de combustobil neconventional – poti sa iti asiguri bunastarea, dar nu trebuie sa faci din el alimentul aproape exclusiv al unui grup de populatie.
In ce priveste recolta de cartofi, in toamna anului 2011, sa spunem ca in Romania s-a inregistrat cea mai mare productie din ultimul deceniu. Cu toate ca, avertizeaza specialistii de la Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov, problema Romaniei astazi o constituie renuntarea la multe dintre soiurile de cartofi care si-au dovedit rezistenta la conditiile piedo-climatice din tara noastra (unele dintre ele create chiar, prin selectii succesive, de catre specialistii romani) si, in general, micsorarea numarului de varietati de cartof care se cultiva la noi.
La Festivalul Cartofului, a carei prima editie a avut loc in weekendul trecut, in cadrul targurilor saptamanale care se desfasoara, saptamanal, in curtea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti (ASAS), Insitutul cartofului de la Brasov a fost prezent cu mai multe sute de kilograme de cartofi ecologici. Oferta lor s-a adaugat celor patru tone de cartofi adusi in Capitala de producatorii din judetele Brasov si Covasna (considerate “clasice', alaturi de Suceava, pentru cultura acestei legume). “Cartoful a fost idolatrizat de mai multe popoare, dar si ostracizat de altele pana la ridicol', a declarat presei dna Daniela Popa, organizatorul evenimentului de la ASAS. “In mitologia Polineziei, obiceiurile de proslavire a cartofului, prin zei speciali si ritualuri speciale, aveau o importanta egala cu atentia acordata copiilor. In onoarea cartofului, incasii din Anzi confectionau vase ce-i redau forma. In prezent, multe tari au deschise muzee consacrate cartofului, centre de studiu si cercetare, existã si un Centru International al Cartofului. Proclamarea anului 2008 drept Anul International al Cartofului evidentiaza rolul pe care il are aceasta cultura atat in dezvoltarea sigurantei alimentare, cat si in utilizarea lui in medicina, in cosmetica'.
Sa mai spunem ca, pe langa tuberculii pretioasei legume (pretioasa, cum spuneam, pentru siguranta alimentara), vizitatorii au putut cumpara si mancaruri pe baza de cartofi – supe de cartofi, tocanite, cartofi copti, cartofi umpluti, musacale, placinte de cartofi, galuste de cartofi umplute cu prune s.a. Iar duminica un gsopodar din judetul Covasna, Nagy Laszlo, a gatit, pentru deliciul bucrestenilor, o tocana uriasa, pentru care a folosit 250 kg cartofi, 30 kg costita afumata si carnati, 35 kg ceapa, 1 kg usturoi, 20 kg rosii, 25 kg ardei si gogosari, 10 l ulei.
