Cramposie la Bruxelles

"Cramposia numita Carloganca, in judetul Romanati, a format in trecut si formeaza si astazi baza viilor din Podgoria Dragasanilor. Ea are calitati care o indica drept o varietate de viitor pentru intreaga tara... Cramposia este o varietate ce poate concura cu orice varietate buna straina."

Romania este una dintre putinele tari ale lumii care se poate mandri cu o traditie multimilenara in cultura vitei-de-vie. Descoperirile arheologice din tara noastra atesta urme de activitate viticola de peste 5.000 de ani. Aparitia cosoarelor geto-dacice, cu multe secole inainte de crestinism, demonstreaza starea evoluata a culturii vitei-de-vie pe teritoriul Daciei. Trebuie subliniat si faptul ca in teritoriile romanesti vita-de-vie cultivata este de origine locala si nu a fost adusa, ca in cazul altor tari. Pe calea selectiei naturale, facuta de generatiile de cultivatori pe meleagurile romanesti, din vita salbatica de padure au fost obtinute soiuri autohtone de vita roditoare. Numarul acestor soiuri este greu de precizat, unele dintre acestea disparand in timp. Deci, in afara de faptul ca am fost si suntem cultivatori de vita-de-vie, am fost si suntem, in acelasi timp, si creatori de soiuri, contribuind astfel, din timpuri stravechi, la imbogatirea patrimoniului viticol universal.

NATIONAL. In prezent, in spatiul romanesc au mai ramas aproape 30 de soiuri autohtone, care, prin unicitatea lor, sunt un bun de pret al patrimoniului national: Feteasca Neagra, Negru de Causani, Babeasca Neagra, Ardeleanca, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Cramposie, Francuse, Iordana, Majarca Alba, Feteasca Alba etc. Putem adauga si faptul ca unele dintre aceste soiuri romanesti sunt chiar mai vechi decat multe soiuri din alte tari. In ultimul secol, in special dupa distrugerea viilor romanesti de catre filoxera, viticultorii romani au introdus in cultura si multe soiuri straine, alegandu-le cu timpul pe cele mai valoroase, care s-au adaptat cel mai bine conditiilor naturale ale tarii noastre. Astfel, soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Traminer Roz, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon etc. contribuie din plin la imbunatatirea si diversificarea paletei de vinuri romanesti.

ECHILIBRU. In fata acestei realitati, interesul national obliga sa existe un echilibru intre plantatiile cu soiuri romanesti si cele straine, prioritate avand cele autohtone. Ca o remarca in acest sens, putem arata urmatorul aspect: Tamaioasa (Busuioaca) de Bohotin - singurul soi rosu aromat din Romania - este un soi cultivat pe o suprafata mai mica de 100 ha sau Feteasca Neagra, soi de exceptie, ce poate sta alaturi cu "marile vinuri rosii ale lumii", este un soi cultivat pe circa 1.000 ha, in timp ce unele soiuri straine ocupa suprafete mult mai mari. Comerciantii si chiar unii specialisti afirma ca exportul romanesc de vinuri nu se realizeaza asa cum si-ar dori, motivand ca vinurile provenite din soiurile vechi romanesti nu plac si, deci, nu sunt cumparate in Occident.

Aici e locul sa mentionam ca Portugalia (cu o suprafata viticola egala cu cea a Romaniei) are in cultura circa 100 de soiuri portugheze si foarte putine straine, dar exporta de sase ori mai mult decat tara noastra! Unele dintre acestea, chiar cu o tarie alcoolica destul de mica si fara "corp" deosebit, obtinute in regiunea Vinho Verde, sunt exportate in peste 40 de state ale lumii. Acest exemplu infirma parerile celor care se plang in Romania ca soiurile noastre nu au "corp" si de aceea nu sunt cerute la export. Realitatea este ca nu am stiut sa le promovam la timp si nu am exploatat suficient caracterul de unicitate al soiurilor romanesti.