Cu ochii pe cireşe sau povestea trufandalelor de mai

Ah! Primavara asta! Noi, copiii, o asteptam nerabdatori si plini de pofte de trufandale. Nu mai vorbesc despre mamele si bunicile noastre, care se intreceau in a ne gati tot felul de mancaruri din verzituri. E drept ca o mare parte dintre noi nu ne prea inghesuiam la urzici, stevie, leurda si pricajitul de spanac abia rasarit si inghesuit in cratite. Cam pe la mijlocul lunii mai eram deja ghiftuiti cu verzituri, si gradinile din curtile gospodarilor aveau rarite rasadurile de ceapa si usturoi verde din care se facusera minunile de stufaturi de Pasti.

Tot atunci si la scoala, activitatea de dirigentie si orele de gospodarie le cam faceam in gradina scolii unde trebuia sa rarim legumele plantate in loturi lungi si inguste, ca mormintele. Ne imbracam "de scandal", cum zicea Doamna-de-Sport si porneam organizat-gramada pe portita de la gradina scolii. Aici, inarmati cu sapaligi incercam sa taiem buruienile care napadeau firavele fire de ceapa si usturoi, plantate prea tarziu fata de cele din gradinile noastre, si scoteam o parte dintre ele pentru ca acelea ramase sa se poata dezvolta bine. Cele mai firave erau condamnate la moarte prin "halire", cum zicea unul dintre colegii mei, de catre familia lui Baba Neta, omul de serviciu al scolii. Ca un facut, in aceasta perioada nimeni nu facea escalada gardului ce despartea scoala de strada vecina, pentru ca la nici cinci metri de gard, in gradina se aflau doi ciresi batrani, care faceau fructe tocmai acum in perioada lunii mai. Crede cineva ca cei care studiau indeaproape stadiul de dezvoltare a cireselor din gradina scolii nu aveau acasa cel putin un cires in curte? Nici vorba! Toate curtile aveau cate un cires, un cais, un nuc, trei-patru pruni, unul-doi duzi si nelipsitii salcami. In fiecare curte, cat de mica, erau un pom si un salcam. Asa era obiceiul. Dar… erau ciresele de acasa mai gustoase si mai atragatoare ca acelea din gradina scolii? Nu. Nici o cireasa nu ramanea necercetata! De la copiii lui Baba Neta pana la ultimul scolar ce locuia in zona, toti le supravegheau, le visau noaptea. La mijlocul lunii mai, fructele erau mari cat o bomboana mentolata de la pravalia lui Nea Nicu Prisaceanu, verzulii spre alb, ba chiar si cu ceva roz-timid, semete in varful coditelor verzi si lungi, codite care aveau si ele partea lor de importanta la cules. Din zi in zi cresteau ciresele si se guguloiau de mai mare dragul.

Intr-o zi, pe cand terminasem orele, Gigi, un coleg de-al meu, a venit langa mine si mi-a soptit: "Ia uite aici! Nu te apleca! Stai dreapta, sa nu ne vada astia!". Si, mi-a aratat, largind cat putea buzunarul uniformei, o cireasa! Pe fundul buzunarului avea o cireasa alburie-roz, cu codita si un rest de petale uscate! "Am luat-o pentru tine! Sa nu spui! Am fost aseara in gradina. N-am luat decat doua, nu sunt prea coapte." I-am multumit, am luat cireasa si am varat-o repede in buzunarul de la uniforma.
Cand am ajuns acasa, napadita de sentimente ciudate, am ascuns cireasa in penar. Nu puteam s-o mananc! Inainte de culcare am scos-o din penar, am tinut-o in causul palmei si am incalzit-o ca pe un pui de gaina. Aveam impresia ca pulseaza ca o inima. Am desfacut palma si parca se uita la mine cu ochisori de… cireasa-de-mai, stralucitori, vioi si limpezi. Nu, nu puteam s-o mananc! Am mangaiat-o si am pus-o la loc in penar.

Toata noaptea am avut cosmaruri. Am visat cum se catara Gigi prin ciresi si pe gardul scolii ba si pe Baba Neta care-l alerga cu echerul. Adica matura lui, cu coada, pe care o botezasem noi echer. Baba Neta ba il ameninta pe Gigi cu echerul, ba matura de zor o multime de cirese ca a mea, imprastiate prin curtea scolii. Ba, aveam la urechi cercei din buchetele de cirese si Baba Neta se repezea sa mi le smulga.

M-am trezit dimineata lac de apa. Mi-am facut lectiile cu gandul aiurea. La pranz, dupa ce-am mancat, mi-am luat ghiozdanul si am dat sa ies pe usa. Bunica m-a chemat in bucatarie. Mi-a dat o punga de hartie si mi-a zis: "Ia! Sa le dai si la copii! Ale noastre se coc pe la sfarsitul lunii, anul asta! Vezi, sa nu faceti taraboi in clasa! A venit Vasile de la Severin si a adus un cos. La ei s-au copt deja! O sa fac si o prajitura. Hai! Gata!" Si m-a impins in curte. Imediat am desfacut punga. Cirese, unele bine coapte, altele mai putin, se inghesuiau in ea. Am bagat-o in ghiozdan, umflandu-l. Am zburat pana la scoala. De cum am intrat in clasa am scos punga si am impartit ciresele, care au disparut ca un vis. Eh! Ce vis? Visul nostru era gradina scolii… ciresii… ciresele… ciresele…


Retete
Placinta rapida cu spanac
● Ingrediente: 2 franzele feliate, 1 kg spanac (congelat), 2 cepe albe, 500 ml lapte, 5 catei de usturoi, 100 g cascaval, o legatura de marar, sare, piper, ulei si faina pentru tapetat tava.
● Preparare: Se incinge cuptorul. Se curata si se spala spanacul, apoi se opareste 10 minute in apa clocotita cu putina sare. Se scurge bine si se lasa la rece, apoi se toaca. Usturoiul se zdrobeste, ceapa se taie fideluta si se inabusa in putin ulei, apoi se adauga spanacul, usturoiul, sare si piper. Feliile de franzela se inmoaie repede, pe rand in lapte si se monteaza cat mai inghesuit in tava unsa si tapetata cu faina. Se toarna spanacul, se niveleaza bine si se da la cuptor, la foc potrivit, pentru 20 de minute, apoi se scoate si se rade deasupra cascaval. Cand cascavalul s-a rumenit usor, se scoate tava si se presara un nor de marar tocat fin. Se serveste calduta, dar si rece. Spanacul congelat se pregateste mai repede si mai usor.

Prajitura cu cirese
● Ingrediente: 2,5 cana faina, 1 cana zahar (fructoza pentru diabetici), 1 lingurita bicarbonat de sodiu, un praf de sare, 1/2 cana ulei, 1/2 cana lapte, 1 ou, esenta de vanilie, 1 kg de cirese (capsuni).
● Preparare: intr-un castron mare se pune faina, se presara zaharul (fructoza), bicarbonatul si sarea. Se face loc in mijloc si se toarna uleiul, laptele, oul si esenta de vanilie. Se sparge galbenusul si se agita putin oul, apoi se amesteca bine pana se incorporeaza toata faina. In compozitie se adauga fructele (fara samburi), se amesteca si se monteaza in tava de tarta, unsa cu ulei si tapetata cu hartie de copt, se presara putin zahar (nu si pentru diabetici) si se da la cuptorul incins, la foc potrivit. Nu se deschide cuptorul in primele 20 de minute, apoi, cu paiul, se incearca daca sunt coapte. Cand sunt caldute se taie dupa dorinta, se pot pudra cu zahar sau se pot glazura cu ciocolata sau cu un sos de fructe.


Varza noua
● Ingrediente: 2 verze potrivite, 2 cepe, 3 linguri ulei, o legatura de marar, 5 catei de usturoi, sare, piper pisat, 10 boabe de piper, 500 ml bors, o lingura de bulion.
● Preparare: Se curata si se taie fideluta ceapa, apoi se pune intr-o cratita in care gatim varza, in ulei, la inabusit, cu putina sare. Se taie fideluta varza si se pune, cate putina, peste ceapa, amestecand mereu cat sa se inmoaie si sa intre toata in cratita. Se pun boabele de piper, jumatate din cantitatea de bors, bulionul si putina sare, se amesteca si se da la cuptorul incins, la foc potrivit. Se amesteca din cand in cand, se adauga restul de bors dupa gust, se adauga putina apa fierbinte, daca a scazut prea mult si cand varza este bine fiarta se adauga usturoiul pisat, se drege se sare si piper, apoi se presara mararul, se pune un capac si se opreste focul. Se serveste cu mamaliguta si carnati sau ca garnitura.