De la oaie la ceaun, la plăcintă dobrogeană

Primarul din Cernavodă, Mariana Mircea, are două telefoane: cu unul comunică în interes de serviciu, cu celălalt vorbeşte cu familia şi cu prietenii. Amîndouă sună aproape încontinuu. Între două apeluri, îi luăm un interviu grăbit, cît să ne poată invita la concursul plăcintei dobrogene de Cernavodă.

Primarul din Cernavodă, Mariana Mircea, are două telefoane: cu unul comunică în interes de serviciu, cu celălalt vorbeşte cu familia şi cu prietenii. Amîndouă sună aproape încontinuu. Primăriţa e indispensabilă. Între două apeluri, îi luăm un interviu grăbit, cît să ne poată invita la concursul plăcintei dobrogene de Cernavodă. Mai mult, chiar Jurnalul de bucătărie urmează să jurizeze şi să dea un premiu de măiestrie culinară.

Concursul

OK! Ora 17:00. Sîntem protos în piaţa singurului oraş din România care are centrală nucleară. Piaţă de duminică, cu oameni lenevoşi şi soare dobrogean la asfinţit. Mese, umbrele, plăcinte şi… tocană de oaie. Hors-concours, surpriza “la ceaun”, urbi et orbi, a momit jumătate din oraş. O tocană bună şi-o plăcintă dobrogeană caldă – ce poate fi mai adevărat? Primăriţa intră în umbră, lăsînd locul concurentelor. Dintre ele, marele premiu îl cîştigă Elena Bădilă, care-şi adjudecă şi premiul Jurnalului de bucătărie, aducînd în concurs două feluri de plăcintă dobrogeană: cu brînză sărată şi cu brînză dulce. Premiul I e luat de Georgeta Boboc, care a gătit o originală plăcintă cu mere şi cu pere; premiul al II-lea, de Constanţa Sârbu, cu o plăcintă dobrogeană cu brînză sărată; iar premiul al III-lea e adjudecat de Veronica Cojocaru, care a adus în concurs o învîrtită cu brînză.

Secretele Elenei Bădilă

Cine este premianta Jurnalului de bucătărie, Elena Bădilă? În primul rînd, o cernavodeancă get-beget. Apoi, o gospodină desăvîrşită şi o femeie de caracter. Moşteneşte reţeta plăcintei dobrogene din familie: două ouă, un pahar de iaurt, apă, drojdie. Elena Bădilă întinde foile, pune brînza sărată de oaie cu ou sau brînză dulce cu ou şi zahăr vanilinat. După ea, “că e cu brînză dulce sau cu brînză sărată, bunătatea asta tot plăcintă dobrogeană se cheamă”.

De la Elena Bădilă aveam însă să aflăm şi o reţetă originală, intitulată “pesmeţi cu aluat de cozonac”. În ciuda denumirii, nu e vorba despre pîine uscată şi o să vedeţi de ce. “Se face aluatul şi se lasă să crească o jumătate de oră. Se face o foaie nu prea groasă. Separat, se pregăteşte brînza dulce cu stafide, ouă şi vanilie şi se pune deasupra. Se rulează şi se aşază în tavă. Se pregătesc ouăle cu iaurt, apoi se toarnă peste ele.” Elena Bădilă şi-a cumpărat o tavă mai înaltă, special pentru a pregăti aceşti pesmeţi. Ea ne-a spus şi cantităţile necesare pentru o plăcintă reuşită: un kilogram de făină, un cub de drojdie, o cană de ulei, o cană de lapte dulce, sare, trei ouă, o cană de zahăr, un kilogram de brînză de vacă, “făcută din iaurt de la ţărani; cocoloşi, să zic aşa…”. Şi ne precizează: “Ţăranul covăseşte iaurtul, îl pune puţin pe foc şi îl ia cu paleta”.

Cîteva secrete: “Coca nu trebuie făcută vîrtoasă. Mama mea cocea la foc de lemne, ceea ce astăzi nu se mai practică. Nu ştiu cum reuşea, dar scotea cîte şase tăvi de pesmeţi o dată”; “Trebuie să ştiţi că la foile de plăcintă nu se pune lapte, ci numai drojdie, ulei, apă, zer şi două ouă, ca să arate cît mai natural”.

Sărbătoarea unui oraş dunărean

Oaspeţi pentru o seară în Cernavodă, ne-am bucurat şi noi, în “ritmuri” patriarhale, de “zilele oraşului”, degustînd vinul dobrogean, carnea de oaie la ceaun şi muzica. Într-un loc în care fiecare se cunoaşte cu fiecare, iar dialogul se naşte firesc, am reînvăţat, o dată cu cîntecul lui Gheorghe Gheorghiu, că… “Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”.

“În copilărie, nu aveam frigider şi mama opărea peşte, ardei, roşii («domate»), fructe… Le lăsa la uscat. Era fantastic, pe urmă, cînd iarna se trezea tot mirosul acela. Mîncai compot din fructe uscate sau o saramură de peşte cu legumele acelea. Regret că s-a pierdut această tehnică”
Mariana Mircea

Oaie à la Cernavodă

Nu am putea să încheiem fără a menţiona reţeta de oaie la ceaun, aşa cum o pregăteşte primăriţa Mariana Mircea. “Oaia”, spune ea, “trebuie folosită integral, mai puţin capul. Se taie în bucăţele de jumătate de palmă, se pune la baiţ 24 de ore, cu ulei, oţet, mirodenii (dintre care nu trebuie să lipsească cimbrul şi busuiocul). Se fierbe a doua zi trei ore. Spre sfîrşit se pune mult vin – roşu sau alb. E o mîncare foarte bună, care se poate păstra în seu şi iarna se poate tăia în bucăţi, care se lasă la rece sau în congelator. Cînd le reîncălzeşti sînt la fel de gustoase ca atunci cînd ai gătit oaia”. Un secret al primăriţei, pentru cei care nu suportă mirosul de oaie: se ţine cu ceapă tocată, cu… coca-cola şi cu bulion. În cîteva ore îşi piede mirosul specific, căpătînd un gust ca de carne de cocoş.