Farmecul copilăriei în desertul bunicilor

Pentru fiecare dintre noi, bunicile au un loc aparte în suflet, iar dacă ne gândim la aromele  şi savorile culinare care  ne-au marcat copilăria, cu siguranţă ne vom aminti de preparatele bunicilor. 

Îngheţata de cafea sau desertul cu rubarbă, coacăze roşii şi smântână dulce sunt două preparate care pentru Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României au efectul madlenei lui Proust. Ele îi amintesc de copilărie, de cele două bunici, Regina Elena a României şi Principesa Margareta a Danemarcei.

Revenindu-i în minte cele două bunici, Principesa Margareta afirmă: "Au avut de-a lungul vieţii lor multe experienţe culinare, în tot ceea ce avea mai bun cultura ospitalităţii daneze, greceşti, engleze, franceze, italiene şi ruse. Numai că ele nu au făcut un travaliu de aşternere pe hârtie a amintirilor şi au uitat multe dintre reţetele lor".

Steaua călăuzitoare numită Amama
Pentru Alteţa Sa Regală Principesa Margareta bunica paternă, Regina Elena a României, a fost un model spiritual.
"Nimic din graţia, inteligenţa şi bunătatea ei nu se va şterge vreodată din mintea şi din sufletul meu... A fost steaua mea călăuzitoare. Ea m-a învăţat multe despre viaţă, mi-a deschis ochii către tot ce este frumos şi bun pe lume; mi-a arătat tot ceea ce este urât sau primejdios, dar m-a lăsat să învăţ din propriile greşeli", spune Principesa Margareta.

Pe lângă reţetele bunicilor, volumul "Carte regală de bucate" s-a născut din memoria afectivă a Alteţei Sale Regale, căci în paginile cărţii putem citi descrie­rile celor două bunici. Aşadar, despre bunica Elena, căreia îi spunea Amama, îşi aminteşte: "A avut un gust desăvârşit în decorarea casei. Îi plăcea să mute lucrurile dintr-un loc în altul, dând înfăţişări diferite unei camere... Amama iubea plantele şi îi plăcea să aibă buchete de flori în toate camerele, iar grădina ei de la Vila Sparta era legendară".

Despre felurile de mâncare pe care le pregătea Amama, îşi aminteşte că acestea erau simple şi sănătoase, cu legume proaspete, fructe, ulei de măsline, paste şi delicioase ierburi. Nu era o artistă în ale bucătăriei, dar mâncărurile ei aveau o anumită savoare.
Trăind în Italia era înconjurat de cele mai gustoase şi mai aromate bunătăţi ale pământului şi se inspira din tradiţia culinară italiană, faimoasă în întreaga lume.

În volumul "Carte regală de bucate", Alteţa Sa Regală a inclus două simple feluri de mâncare pe care le-a gustat la Vila Sparta. "A trebuit să reconstitui cele două reţete din memorie, fiindcă nu le-am găsit scrise nicăieri în arhiva bunicii... A trebuit să-mi completez frânturile de amintiri cu diverse reţete similare găsite în cărţi şi pe internet. Am încercat de mai multe ori reţeta finală la care am ajuns, iar rezultatul a fost unul foarte bun... Este vorba despre ouă fierte în cartofi şi despre o îngheţată de cafea".

Amintiri dulci
Despre bunica dinspre mamă, Principesa Margareta a Danemarcei, Granny, cum a numit-o împreună cu surorile sale, Alteţa Sa Regală îşi aminteşte: "A avut un pronunţat simţ al umorului şi a fost o persoană originală şi neconvenţională. Deşi dotată cu un ascuţit spirit de observaţie, ea a rămas toată viaţa un om generos, care nu a vorbit niciodată nimic rău despre nimeni... Iubea societatea, oamenii, îi plăcea mult să iasă în oraş".

Simte şi astăzi gustul bunătăţilor pe care le mânca în casa bunicii din Danemarca, în orăşelul Gentofte, lângă Copenhaga: "Creveţi, ţipari afumaţi sau muraţi şi alte feluri de peşti. Aperitivul era mereu Smörgäsbord, un fel de a servi tipic scandinav, stil bufet, cu multe feluri de mâncare pe masă. Pâinea neagră şi biscuiţii crocanţi erau nelipsiţi, ca şi untul sărat şi galben. Un alt fel specific orei de ceai de după-amiază era Tyk maelk (lapte gros), un iaurt de casă servit cu melasă".

Ca şi în cazul reţetelor de la bunica dinspre tată, Alteţa Sa nu a găsit nici o reţetă scrisă de la Granny. A cerut ajutorul verilor danezi şi a folosit internetul şi cărţile internaţionale de specialitate. I-a fost greu să aleagă o reţetă şi atunci a decis să pună în carte o reţetă care să se potrivească foarte bine cu personalitatea bunicii: desertul cu rubarbă, coacăze roşii şi smântână dulce, gust care îi aduce în minte toată frumuseţea şi farmecul copilăriei.
 

Îngheţată de cafea
● Ingrediente pentru 6 persoane: 4 gălbenuşuri, 200 g zahăr tos, 200 g de smântână dulce (30%-35%), 200 g de smântână dulce degresată (15%), 180 ml de cafea neagră foarte concentrată
● Preparare: Pregătiţi o cafea foarte tare: Puneţi într-un ibric 4-5 linguri pline de cafea proaspăt măcinată. Turnaţi apă fiartă peste cafeaua şi lăsaţi să stea maximum 15 minute. Apoi strecuraţi, pentru a îndepărta zaţul şi lăsaţi concentratul de cafea să se răcească. Bateţi gălbenuşurile şi zahărul într-un castron până când compoziţia devine aproape albă. Încălziţi la bain-marie smântâna şi smântâna degresată, la foc mic, până când aproape încep să fiarbă. Îndepărtaţi de pe foc şi lăsaţi să se răcească puţin, apoi turnaţi încet peste compoziţia de gălbenuşuri şi zahăr, amestecând întruna. Când amestecul a devenit perfect omogen, puneţi-l din nou la bain-marie. Amestecaţi încontinuu timp de 3-4 minute (nu lăsaţi amestecul să fiarbă), până obţineţi o cremă omogenă, destul de groasă încât să rămână pe spatele unei linguri. Turnaţi încet cafeaua în cremă, amesteând întruna. Lăsaţi toată compoziţia să se răcească. Transferaţi apoi într-o maşină de făcut îngheţată şi urmaţi instrucţiunile de utilizare. Dacă nu aveţi maşină de făcut îngheţată, puneţi compoziţia în congelator, într-un vas de plastic cu capac. Amestecaţi cu o lingură, din 2 în 2 ore, pe perioada a 12 ore, pentru a evita formarea micilor sloiuri de gheaţă în compoziţie.
● Servire: Puneţi îngheţata în cupe, folosind o lingură pentru îngheţată. Puteţi orna cu ciocolată topită. Este un desert care îi aduce aminte de copilărie şi de nenumăratele momente petrecute la San Domenico di Fiezole sau Florenţa. A fost un timp al descoperirii lumii culturale a Italiei, al contactului cu o mulţime de personalităţi pline de rafinament şi talent din elita culturală europeană, un timp al afecţiunii şi graţiei, al bunătăţii şi eleganţei primite de la Regina Elena.