Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Numele comunei Polovragi este unul aparte, la fel ca şi zona în care se află. Situată în partea central-sud-vestică a ţării şi făcând parte din zona Subcarpatică a Olteniei, regiunea este cuprinsă între Bistriţa Vâlcii şi Tismana, chiar la poalele Munţilor Piatra Polovragilor.
Având ca panoramă Cheile Olteţului şi Mănăstirea Polovragi, pensiunea Castania pare a se afla într-un mic colţ de rai. Aerul curat, apropierea de pădurea de castani comestibili, angajaţii primitori şi bucuroşi întotdeauna de oaspeţi, fac din această pensiune un punct de atracţie turistică important pentru comuna Polovragi. Nu trebuie să te gândeşti că este o perioadă de timp anume când este bine să vizitezi Polovragiul. Tot timpul anului locul este plin de verdeaţă şi ai o mulţime de activităţi la care poţi participa. Ca şi acum, la Festivalul Castanelor.
Pitoresc
Ai de ales între a vizita Peştera sau Mănăstirea Polovragi, Peştera Muierilor şi Cheile Galbenului sau Culele din Măldăreşti. Dacă eşti amator de noi descoperiri, poţi să faci o drumeţie la peşterile încă neexplorate şi, cine ştie, să scoţi la iveală comori nemaivăzute. O vizită la Mănăstirea Hurezi (sau Horezu) poate fi o experienţă inedită, fiind una dintre mănăstirile declarate monument Unesco.
Una dintre multele "atracţii" ale locului este considerată a fi şi demonstraţia meşterului olar din Horezu, Laurenţiu Pietraru. Din păcate, vremea n-a ţinut cu cei care au organizat Festivalul Castanelor. Sâmbătă, când ar fi trebuit să aibă loc toate aceste activităţi, ploaia mocănească ce a căzut de dimineaţă şi până seara târziu a împiedicat desfăşurarea lor.
Bucate de top
Totuşi, n-a fost o zi cu ghinion. La ora stabilită au început să apară din ce în ce mai mulţi invitaţi, unii dintre ei făcuseră rezervări cu ceva vreme în urmă, iar alţii au fost conduşi spre pensiune de aroma bucatelor preparate în tuciurile care au "găzduit" fără probleme cam câte 50 de kilograme de mâncare fiecare. Şi ce mâncăruri... Ciorbă de berbec cu borş acru de putină, tocană de berbec cu legume proaspete de abia culese din grădină, bulz ciobănesc din mălai galben precum razele soarelui şi brânză de burduf adusă chiar de dimineaţă de ciobanii de la munte.
Friptură şi... castane
Ca să nu se simtă stingheră printre atâtea bunătăţi, friptura de berbec preparată la grătar a fost oferită mesenilor alături de cartofii copţi tot pe grătar, stropiţi din belşug cu smântână proaspătă de vacă. Castanele coapte, dar şi fierte, nu multe la număr, doar vreo... 30 de kilograme, aşa ca pentru o masă de boieri, au fost şi ele la mare apreciere, alături de tarta cu piure de castane. Cum altfel, că doar era ziua lor, nu? Ţuica, mustul şi vinul nou, toate din producţia autohtonă, au sporit pofta pentru mâncare, vorbă bună, dar şi joc. Căci românul, cum se ştie, dacă nu joacă şi-o horă, parcă nu-i român! S-au întins, dar la joc până aproape după miezul nopţii, dansând pe ritmurile melodiei mai abitir decât castanele coapte în tigaie.
"Cheile Olteţului"
Cunoscută ca centru etnografic (aici s-a descoperit o aşezare dacică cu două nivele datând din secolul II-I î.Hr situată pe Platoul Padeşului şi al Crucii lui Ursache, funcţionând ca cetate de refugiu, dar şi la ieşirea Olteţului din Chei, în locul numit "Gura Pietrei", unde funcţiona ca aşezare civilă), dar şi centru cultural, comuna Polovragi se poate mândri şi cu un ansamblu de cântece populare şi ciobăneşti, "Cheile Olteţului". Având vârste cuprinse între 7 şi 45 de ani, toţi participanţii, indiferent că sunt copii, femei sau bărbaţi, vin şi dăruiesc ascultătorilor prin cântecele lor un pic din mândria de a fi român şi dragostea pentru tradiţie. Chiar dacă sunt cântate din fluier (cum sunt cele ciobăneşti) sau cu voce, cântecele îţi produc fiori şi parcă îţi dau sentimentul că prinzi rădăcini pe pământ, chiar dacă nu eşti de-al locului. Se pot mândri că au încântat nu doar pe români, ci şi străini, ansamblul participând la numeroase târguri de tradiţii organizate în afara graniţelor ţării.
Istoric
În comuna Polovragi predomină practicarea pomiculturii, a creşterii animalelor (ovine şi bovine), exploatarea şi prelucrarea a lemnului, dar mai ales arta populară tradiţională. Aici se realizează cusături şi ţesături manuale sau cu războiul de ţesut, decorate cu motive tradiţionale româneşti specifice zonei Polovragi sau Gorjului. Sculpturile sau ciopliturile în lemn sunt la mare căutare, mare parte dintre motivele folosite întâlnindu-se pe porţile sau troiţele din mănăstiri. Polovragi se află într-o locaţie privilegiată, fiind situată în apropierea locului în care există cea mai mare concentrare de mănăstiri din ţară. Aici se află Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Dintr-un Lemn şi Mănăstirea Surupate. De asemenea, merită văzut Muzeul Trovanţilor, unic în Europa, unde pot fi admirate roci deosebite. Se mai pot vizita Peştera Polovragi, Peştera Muierii, Cheile Galbenului sau Cheile Olteţului, Culele de la Măldăreşti sau Crucea lui Ursache.
