Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În magazine şi supermar-keturi se găsesc astăzi diverse legume şi
fructe deshidratate. Ele se ţin mai multe ore în apă şi apoi să gătesc,
păstrându-şi astfel gustul şi valorile nutritive.
Prin deshidratare, legumele şi fructele se pşstreazş mai bine pentru iarnă
În magazine şi supermar-keturi se găsesc astăzi diverse legume şi fructe deshidratate. Ele se ţin mai multe ore în apă şi apoi să gătesc, păstrându-şi astfel gustul şi valorile nutritive.
Deoarece legumele şi fructele au pierdut apa prin uscare în cuptoare speciale, ca să poată fi preparate şi apoi consumate, prima condiţie este să li se redea apa pierdută. Legumele deshidratate se pun mai întâi într-o sită şi se spală bine, apoi se lasă într-un vas cu apă până dimineaţa sau, în orice caz, câteva ore. Nu se recomandă să se pună la înmuiat în apă fierbinte ca să se "umfle" mai repede. Apa în care acestea au fost ţinute la înmuiat nu va fi aruncată, ci se va folosi la gătit, deoarece ea a sustras o bună parte din vitaminele şi sărurile minerale ale legumelor. Prin uscare, legumele pierd circa 90% din greutatea lor, deci 100 de grame de cartofi deshidrataţi echivalează cu aproximativ 1 kg de cartofi. Aceeaşi proporţie se păstrează şi la morcovi, varză şi mazăre uscată.
REŢETE. Din legumele deshidratate se pot găti orice fel de mâncăruri, la fel ca şi din cele proaspete, fiind indicate şi la ghiveciuri.
Ciupercile deshidratate se ţin în apă rece 4-6 ore înainte de a fi preparate, schimbându-se apa de două-trei ori. Acestea se pot prepara fie după ce s-au înmuiat, fie mixându-se, obţinându-se astfel un praf care dă un gust deosebit sosurilor. Reţineţi că aceste legume necesită o îngrijire cu totul deosebită de a celorlalte vegetale, pentru a-şi păstra valorile nutritive, precum şi aspectul original. Curăţarea legumelor trebuie să se facă sub jet de apă, cu o perie moale (nu se lasă în apă).
Fasolea uscată se pune la înmuiat de seara, se varsă apa şi se clăteşte de mai multe ori, amestecându-se continuu cu mâna ca să se lase cojile. Se pune la fiert şi când începe să clocotească se schimbă din nou apa. Astfel, îşi păstrează perfect gustul, fără să mai producă tulburări ale aparatului digestiv.
SFATURI. Fructele deshidratate se folosesc la compoturi, găluşte sau tarte. Pentru a se hidrata se procedează la fel ca şi cu legumele, adăugându-se doar zahărul necesar, când se pun la fiert. În ce priveşte prunele, zahărul se va pune după primul clocot. În caz contrar, rămân cu coaja tare. Caisele şi piersicile deshidratate se folosesc pentru compot, fără să se fiarbă. După spălare se pot ţine în apă mai multe ore şi apoi se servesc la masă, fără să se mai adauge zahăr. Astfel ele îşi păstrează gustul şi valorile nutritive.
În magazine şi supermar-keturi se găsesc astăzi diverse legume şi fructe deshidratate. Ele se ţin mai multe ore în apă şi apoi să gătesc, păstrându-şi astfel gustul şi valorile nutritive.
Deoarece legumele şi fructele au pierdut apa prin uscare în cuptoare speciale, ca să poată fi preparate şi apoi consumate, prima condiţie este să li se redea apa pierdută. Legumele deshidratate se pun mai întâi într-o sită şi se spală bine, apoi se lasă într-un vas cu apă până dimineaţa sau, în orice caz, câteva ore. Nu se recomandă să se pună la înmuiat în apă fierbinte ca să se "umfle" mai repede. Apa în care acestea au fost ţinute la înmuiat nu va fi aruncată, ci se va folosi la gătit, deoarece ea a sustras o bună parte din vitaminele şi sărurile minerale ale legumelor. Prin uscare, legumele pierd circa 90% din greutatea lor, deci 100 de grame de cartofi deshidrataţi echivalează cu aproximativ 1 kg de cartofi. Aceeaşi proporţie se păstrează şi la morcovi, varză şi mazăre uscată.
REŢETE. Din legumele deshidratate se pot găti orice fel de mâncăruri, la fel ca şi din cele proaspete, fiind indicate şi la ghiveciuri.
Ciupercile deshidratate se ţin în apă rece 4-6 ore înainte de a fi preparate, schimbându-se apa de două-trei ori. Acestea se pot prepara fie după ce s-au înmuiat, fie mixându-se, obţinându-se astfel un praf care dă un gust deosebit sosurilor. Reţineţi că aceste legume necesită o îngrijire cu totul deosebită de a celorlalte vegetale, pentru a-şi păstra valorile nutritive, precum şi aspectul original. Curăţarea legumelor trebuie să se facă sub jet de apă, cu o perie moale (nu se lasă în apă).
Fasolea uscată se pune la înmuiat de seara, se varsă apa şi se clăteşte de mai multe ori, amestecându-se continuu cu mâna ca să se lase cojile. Se pune la fiert şi când începe să clocotească se schimbă din nou apa. Astfel, îşi păstrează perfect gustul, fără să mai producă tulburări ale aparatului digestiv.
SFATURI. Fructele deshidratate se folosesc la compoturi, găluşte sau tarte. Pentru a se hidrata se procedează la fel ca şi cu legumele, adăugându-se doar zahărul necesar, când se pun la fiert. În ce priveşte prunele, zahărul se va pune după primul clocot. În caz contrar, rămân cu coaja tare. Caisele şi piersicile deshidratate se folosesc pentru compot, fără să se fiarbă. După spălare se pot ţine în apă mai multe ore şi apoi se servesc la masă, fără să se mai adauge zahăr. Astfel ele îşi păstrează gustul şi valorile nutritive.
Ghiveci
Ingrediente: legume deshidratate, echivalentul a: 3-4 dovleci, 3-4 morcovi mari, două rădăcini de pătrunjel, un păstârnac, 5-6 cepe, două vinete, 100 g mazăre boabe, 2-3 ardei, o varză de Bruxelles, o conopidă, suc de roşii, 4 linguri cu ulei, pătrunjel verde, sare.
Preparare: Mai întâi legumele se rehidratează.
Se călesc ceapa şi ardeiul. Se adaugă morcovul, rădăcina de pătrunjel, păstârnacul, vinetele şi dovlecelul tăiate rondele. Se foloseşte un vas de teflon şi se fierb zarzavaturile în zeama lor. Se amestecă mereu, dar în caz de nevoie se poate adăuga puţină apă. Mazărea şi conopida se fierb în vase separate. Când toate zarzavaturile au fiert se amestecă, se adaugă uleiul şi sucul de roşii, apoi se sărează şi se piperează, se adaugă verdeaţa tocată mărunt şi se dau la cuptor pentru 20-30 de minute.
Preparare: Mai întâi legumele se rehidratează.
Se călesc ceapa şi ardeiul. Se adaugă morcovul, rădăcina de pătrunjel, păstârnacul, vinetele şi dovlecelul tăiate rondele. Se foloseşte un vas de teflon şi se fierb zarzavaturile în zeama lor. Se amestecă mereu, dar în caz de nevoie se poate adăuga puţină apă. Mazărea şi conopida se fierb în vase separate. Când toate zarzavaturile au fiert se amestecă, se adaugă uleiul şi sucul de roşii, apoi se sărează şi se piperează, se adaugă verdeaţa tocată mărunt şi se dau la cuptor pentru 20-30 de minute.
