În spiritul tradiţiilor româneşti

Se zice că Oltenia este regiunea unde vestigiile latine s-au păstrat cel mai bine. Triburile geto-dace au fost cucerite de romani, iar urmele cetăţilor ridicate de ei pe aceste meleaguri rezistă până astăzi.

Se zice că Oltenia este regiunea unde vestigiile latine s-au păstrat cel mai bine. Triburile geto-dace au fost cucerite de romani, iar urmele cetăţilor ridicate de ei pe aceste meleaguri rezistă până astăzi. Spre exemplu, Mănăstirea Coşuna din Craiova a fost construită pe ruinele vechii cetăţi romane Peledava, iar cărămida acestei construcţii a reprezentat temelia locaşului de cult.

Valori tradiţionale

Pentru că în Oltenia tradiţia se îmbină cu gastronomia, gospodinele pregătesc aici fel de fel de bucate: caltaboşi, tobă, jumări, carne la găleată, şunci afumate şi altele. Despre secretele mâncărurilor regionale ne-a vorbit Luis Ghincea, olteancă din Craiova. Pasionată de gastronomie şi dedicată valorilor tradiţionale româneşti, ea promovează, prin tot ceea ce face, cultura naţională.

În urmă cu zece ani a înfiinţat un restaurant cu specific românesc, unde clienţii servesc preparate făcute după reţete bătrâneşti şi ascultă muzică populară. Decorat cu blănuri de miel, restaurantul recreează o lume ce aparţine vremurilor de mult apuse. Iar hangiţele, îmbrăcate în straie olteneşti, servesc bucatele în străchini de pământ şi te îmbie cu lipii pregătite pe plită, completând peisajul. “Cea mai mare mulţumire a mea e să văd tineri venind în local să asculte taraful cu lăutari. Asta înseamnă că ei înţeleg valorile noastre şi că îşi asumă identitatea naţională. Prin anii ’90, aproape că nu se mai asculta muzică populară, iar adolescenţii au fost primii care au renunţat la sărbătorile tradiţionale. Acum situaţia a început să se redreseze.” În felul ei, Luis Ghincea luptă pentru moştenirea străbună. “Uneori, am senzaţia că ne pierdem originea. Mie îmi e drag portul popular, îmi place să ascult taraful cu lăutari şi vreau ca şi nepoţii mei să se bucure de aceste lucruri.”

Competiţii internaţionale

Trei ani la rând a participat, împreună cu soţul şi doi colaboratori de încredere, la “Festivalului Internaţional de Pomana Porcului”, organizat la Balvanyos-Băi, în comuna Turia, judeţul Covasna. “Prima oară ne-am dus doar cu nişte cuţite la noi, fără să bănuim măcar ce avea să se întâmple. Când am ajuns acolo… multe echipe veniseră înarmate cu tot felul de lucruri. Unii aveau şi costume populare! Dar am făcut treabă bună şi am obţinut locul III.” Anul trecut au luat premiul special, pentru ca în 2008 să fie câştigătorii premiului I. Cum a fost?! “Ningea ca în poveşti. Organizatorii ne-au pus la dispoziţie un porc de circa 80 kg, pe care l-am tăiat. Din el am pregătit apoi carne la găleată, cârnăciori olteneşti, trandafiri tocaţi la bardă, tobă, lebăr, caltaboş, şunculiţă, jumări, jambon fiert şi cotlet împănat. Pe masă am mai aşezat murături şi pâine de casă.” Din peisaj nu au lipsit lăutarii şi pălinca. Aşa că oamenii s-au încins la joc, iar cheful a durat până dimineaţă.”

Preferinţă

Preparatul preferat al doamnei Luis Ghincea este “carnea la găleată – făcută ca pe vremea bunicilor”.

De la dânsă am aflat şi reţeta transmisă în familie de câteva generaţii.

“Se ia spata de porc, se porţionează şi se dă cu sare. După o zi sau două, bucăţile de carne se prăjesc cu untură. Este important ca din

când în când să se mai picure

puţină apă în cratiţă. După ce

s-a prăjit, carnea se pune la găleată, cu untură topită”.