x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar In casa sasilor, la Bazna

In casa sasilor, la Bazna

de Cristina Andreea Catana    |    07 Iun 2006   •   00:00
In casa sasilor, la Bazna
ROMANIA CULINARA - BAZNA, JUDETUL SIBIU
Comunitatile in care intalnim mai multe nationalitati sunt de cele mai multe ori cele mai bogate. Nu intr-un sens material, ci din punct de vedere spiritual si afectiv, pentru ca au posibilitatea sa invete unii de la ceilalti obiceiurile lor bune.

Una dintre aceste comunitati este localitatea Bazna, aflata la 69 km de orasul Sibiu. Aici au trait de sute de ani sasi si romani. Astazi au ramas mai mult romani, insa traditiile sasilor s-au pastrat, in mare parte. Mai ales cele care se refera la servitul mesei si la arta gastronomica.

Doamna Elena Bozdoc este bucatareasa la unul dintre hotelurile din Bazna. Lucreaza in acest domeniu de mai bine de 20 de ani. Sotul ei, sef de sala in acelasi restaurant, este cel care o sprijina in dorinta ei permanenta de a se perfectiona. Motiv pentru care acum, cand se apropie examenul pentru titlul de maestru in arta culinara, o insoteste la cursuri de perfectionare sau la diverse expozitii pentru a capata experienta necesara realizarii de preparate cat mai moderne.

TRADITIE. Doamna Bozdoc este impresionata de bucataria saseasca, ale carei preparate le gateste cu drag acasa. Ingredientele folosite de sasi sunt pentru ea speciale, "nu se prea folosesc in alte zone ale tarii rubarbura si chervarul. Noi le-am luat de la sasi si, chiar daca ei nu mai sunt aici, am ramas cu gustul lor si le folosim in continuare", spune doamna Bozdoc.

Sasii transilvaneni sunt o populatie de origine etnica germana, stabilita in sudul si in nord-estul Transilvaniei incepand cu mijlocul secolului al XII-lea. Procesul colonizarii germane in Transilvania a continuat pana spre sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul veacului urmator. Primii colonisti - germani, valoni, flandrenzi si, intr-o masura mai redusa, francezi - au provenit din teritoriile situate in bazinele raurilor Rin si Mosel.

AMPRENTE. Traind de atatea sute de ani pe teritoriul Romaniei, sasii si-au pus foarte puternic amprenta si pe modul de viata al romanilor. Rigurozitatea lor a devenit un mod de-a fi. In ceea ce priveste modul de servire a mesei, sasii aveau un program foarte bine organizat.

"Felurile de mancare de la masa se stabileau cu o seara inainte si niciodata nu se schimbau", explica doamna Bozdoc. Mai mult, in fiecare zi masa se servea la aceleasi ore. La pranz, de indata ce batea clopotul din turla bisericii, anuntand ora 12, toata lumea lasa lucrul si se indrepta spre casa pentru a lua pranzul. Daca se aflau la camp, atunci sasii serveau "broc" - paine amestecata cu vin si pusa la rece, pentru a-i racori pe cei care petreceau o zi intreaga in soare. Cina era intotdeauna servita la ora 8. La ora 5 dupa-amiaza, sasii din Bazna obisnuiau sa bea cafeaua, care era insotita de ceva dulce. "Din casele sasilor nu lipseau dulciurile. Doamnele pregateau pentru ora 5 «checsuri», figurine din turta dulce, astfel incat era mereu un desert la cafea", isi aminteste cu drag Elena Bozdoc.

RUBARBURA. Pentru cei din Bazna, primavara este un motiv de bucurie, pentru ca, o data cu aparitia rubarburei, au posibilitatea sa prepare o multime de mancaruri specifice sasilor. Prajitura de rubarbura este cel mai intalnit preparat. Despre aceasta, doamna Bozdoc spune ca este foarte racoritoare, rubarbura fiind un fruct usor acrisor. De asemenea, se mai poate face supa de rubarbura sau ciorba. Acesteia din urma i se mai adauga scortisoara, stafide, patrunjel si se drege la final cu smantana. Si nu numai atat! Rubarbura este folosita pentru acrirea ciorbei de pui sau de agrise, din care nu lipsesc stafidele si scortisoara. Si daca prajitura de rubarbura nu va este suficient, atunci trebuie sa stiti ca sasii din Bazna fac din aceste fructe si dulceata.

SARBATORI. Parasim Bazna, dar nu fara sa aducem aminte ca sarbatorile romanilor de acolo au imprumutat o parte din atmosfera saseasca. De Pasti, casele sunt impodobite cu crengute de copaci inflorite, in care gospodinele agata oua colorate, din interiorul carora scot albusul si galbenusul. Casele sunt in sarbatoare, iar mesele sunt imbelsugate.

Doamna Bozdoc incearca pe cat se poate sa respecte rigoarea saseasca, insa munca intr-o bucatarie de restaurant nu iti lasa timp prea mult. Spera totusi ca tinerii care au ramas in Bazna sa continue sa aprecieze modul de viata al sasilor si sa duca mai departe traditiile lor, care au dainuit pe acele meleaguri de secole.

Nu trebuie sa uite nici de bucatele sasesti care, prin gust si modul de a fi servite, fac onoare acestei localitati sibiene.

"Rubarbura si chervarul nu se prea folosesc in alte zone ale tarii. Noi le-am luat de la sasi si, chiar daca ei nu mai sunt aici, am ramas cu gustul lor si le folosim in continuare" - Elena Bozdoc, bucatareasa

CIORBA DE MIEL CU CHERVAR
Ingrediente: 800-900 g carne de miel, 400 g morcov, 400 g telina, 100-150 g orez, 200 g ceapa, 200 g ardei rosu, 400 g smantana, 6 galbenusuri, sare de lamaie, sare, chervar.

Preparare: Carnea de miel se opareste. Cand este gata, se schimba apa si se pune la fiert. Legumele se toaca marunt si se pun la calit in putin ulei. Cand sunt gata, se adauga la ciorba. Se drege cu smantana, se adauga galbenusurile batute, sarea de lamaie si sarea. Cand este gata, se adauga chervarul tocat marunt.

PRAJITURA CU RUBARBURA
Ingrediente: 5 oua, 350 g zahar, 250 g margarina, praf de copt, 300 g faina, coaja rasa de lamaie, 500-600 g rubarbura.

Preparare: Aluatul acestei prajituri seamana cu cel de pandispan. Pentru a-l prepara, galbenusurile se amesteca bine cu 100 g zahar, cu margarina, praful de copt si faina, astfel incat in compozitie sa nu ramana cocoloase. Fructele de rubarbura se curata bine si se taie in bucatele mici. Apoi se amesteca bine cu zahar si se lasa pentru ceva timp la rece. Dupa aceea, albusul se bate la abur cu 250 g zahar, pana se formeaza o spuma tare. Se baga aluatul la cuptor si se lasa pana cand se coace, apoi se pune la cuptor pentru 30 de minute. Cand este gata, se pun fructele de rubarbura, iar deasupra spuma de albus. Se reduce focul. Se mai lasa putin si se scoate de la cuptor. Se taie dupa ce s-a racit.

RUBARBURA
Rubarbura este o planta originara din Asia, fiind cultivata in special in China si in Tibet. Primele atestari documentare dateaza din 2700 i.Ch. In aceasta perioada era cultivata in scopuri medicinale, mai ales pentru efectele sale purgative. Primele mentiuni in legatura cu utilizarea rubarburei in bucataria europeana vin din 1608, dar a fost inregistrata ca planta comestibila dupa aproape doua secole. Americanii au inceput sa o foloseasca la inceputul anilor 1800. In Romania este folosita mai ales in zonele din Banat, unde a fost introdusa de sasi.

CHERVAR
Chervarul sasilor este de fapt hasmatuchi, o planta aromatizanta cu aroma usor mentolata. Este foarte folosita drept condiment pentru salate, supe sau tocanite. Primele atestari documentare sunt din zona de sud a Rusiei. Acesta apare si in cartile lui Plinius, care spune ca il folosea deseori drept condiment. Romanii au fost cei care l-au dus in Franta, unde astazi este unul dintre cele mai utilizate condimente.
×
Subiecte în articol: rubarbura bazna bozdoc sasilor