Inima spectacolelor

Colosseumul din Roma a devenit cu timpul simbolul Imperiului Roman, fiind una dintre cele mai mari construcţii din perioada Antichităţii. Incepută de Impăratul Vespasian in anul 70 d.Hr. edificarea ei a fost incheiată zece ani mai tărziu de către Titus.

Colosseumul din Roma a devenit cu timpul simbolul Imperiului Roman, fiind una dintre cele mai mari construcţii din perioada Antichităţii. Incepută de Impăratul Vespasian in anul 70 d.Hr. edificarea ei a fost incheiată zece ani mai tărziu de către Titus. Peste 50.000 de spectatori asistau la luptele gladiatorilor - "munera" - sau la intrecerile, numite "venatio", in care se vănau animale sălbatice aduse tocmai din Africa (rinoceri, hipopotami, elefanţi, girafe, lei, pantere sau leoparzi). Unele dintre aceste spectacole erau imganizate de către Traian in anul 107 cu prilejul cuceririi Daciei. Atunci s-au intrecut, pe parcursul a 123 de zile, 10.000 de gladiatori şi au fost vănate peste 11.000 de animale.

După secolul al VI-lea, Colosseumul s-a adaptat şi el schimbărilor o dată cu inălţarea unei biserici şi a unui cimitir in spaţiul ocupat inainte de arenă. Arcadele au fost folosite pentru a adăposti magazii şi ateliere, iar in anul 1200 amfiteatrul a fost fortificat şi transformat de către familia Frangipani in castel. Papa Sixtus al V-lea intenţiona să-l transforme in fabrică de lănă, iar Cardinalul Altieri ar fi dorit ca arena să găzduiască lupte cu tauri, proiecte care au fost insă abandonate cu uşurinţă. De-a lungul timpului incendiile, cutremurele, dar şi oamenii care au folosit fragmente din ziduri pentru a-şi inălţa casele au lăsat urme adănci pe "trupul", astăzi mai firav, al amfiteatrului.

Regal culinar

O invitaţie la masă intr-o casă italiană va atrage după sine un adevărat spectacol gustativ care incepe cu aperitivele - "antipasti" - şi continuă cu "primo", primul fel de măncare. Acesta constă in principal din paste, risotto, gnocchi sau supă. La al doilea fel, "secundo", se aduc pe masă măncăruri din carne de porc, vită sau pui, dar şi peşte (mai ales in zonele care se află in apropierea mării). "Contorno", un fel intermediar, este alcătuit din salate sau legume preparate in diverse moduri, fiind urmat de "formaggio" şi "frutta" - diferite sortimente de brănză şi de fructe servite impreună. Masa se va termina obligatoriu cu o cafea şi un "digestivo" - un lichior (grappa, amaro, limoncello).

Risotto milanez

Ingrediente: un litru de supă, un sfert de linguriţă de pudră de şofran, 75 g de unt, o ceapă de mărime medie foarte fin tocată, 300 g orez arborio, 120 ml vin alb sec, 115 g brănză parmigiano reggiano foarte fin rasă.

Preparare: Se pune mai intăi supa la fiert. Şofranul se dizolvă in 120 ml de supă şi se lasă deoparte. Intr-o tigaie se topesc 45 g de unt, iar cănd incepe să facă spumă se adaugă ceapa. Se amestecă cu o lingură de lemn timp de căteva minute pănă cănd ceapa se inmoaie. Se adaugă orezul şi se amestecă. Se toarnă vinul şi se aşteaptă pănă cănd se evaporă. Se adaugă 600 ml de supă, apoi se presară sare şi piper. Se amestecă foarte bine ca să nu se prindă orezul. Cănd acesta a absorbit lichidul, se mai adaugă supă. Se procedează similar, pănă cănd orezul s-a transformat intr-o pastă. Se adaugă şofranul diluat, iar după 10 minute se pun 30 g de unt şi brănza rasă. Se amestecă in continuare şi se mai adaugă supă dacă este nevoie. Orezul trebuie să fie al dente, nu foarte moale.

Paste cu şuncă şi brănză

Ingrediente: 5 linguri de ulei de măsline, 115 g şuncă neafumată, piper roşu măcinat, 450 g paste, 50 g brănză pecorino romana rasă.

Preparare: Intr-o tigaie se incinge uleiul şi se adaugă şunca. Se presară piper roşu şi se ţine pe foc pănă cănd şunca devine maronie. Pastele se fierb al dente intr-o oală cu apă clocotită in care s-a adăugat sare şi puţin ulei. Cănd sunt gata se scurg de apă şi se lasă intr-un bol. Se adaugă şunca şi brănza şi se amestecă foarte bine. Se serveşte imediat.

Supă de linte

Ingrediente: 250 g linte uscată, 5 linguri de ulei de măsline, doi căţei de usturoi tocaţi, un fir de ţelină tocat, 100 g morcovi tăiaţi in cubuleţe, două linguri de sos de roşii, 3 căni de supă, 100 g paste, două linguri de pătrunjel proaspăt tocat, sare şi piper măcinat.

Preparare: Se curăţă lintea, se spală şi se lasă la uscat. Intr-o oală se pun şase căni de apă rece şi lintea. După ce clocoteşte apa se mai lasă pe foc incă o jumătate de oră, apoi se ia oala de pe foc. Intr-o tigaie se incing trei linguri de ulei de măsline. Se adaugă usturoiul şi se ţine pănă cănd işi schimbă puţin culoarea. Se pun in continuare ţelina, morcovii şi roşiile. Se amestecă des. Se adaugă lintea cu tot cu apă, supa (două căni sau mai mult, in funcţie de căt de groasă trebuie să fie supa). Se aduce la fierbere, se sărează şi se mai ţine aproximativ 10 minute. Se adaugă pastele, se lasă să se inmoaie, apoi se presară piperul măcinat şi se toarnă două linguri de ulei de măsline. Se presară pătrunjel şi se serveşte caldă.

Panforte

Ingrediente: 125 g migdale, 74 g alune, 235 g coajă de lămăie tocată, 60 g făină, o linguriţă de scorţişoară măcinată, o jumătate de linguriţă de cuişoare măcinate, o jumătate de linguriţă de coriandru măcinat, o jumătate de linguriţă de nucşoară măcinată, o optime de linguriţă de piper alb măcinat, 185 g de miere, 60 g zahăr, zahăr pudră.

Preparare: Migdalele şi alunele se prăjesc intr-o tavă in cuptor, se indepărtează coaja şi se sfărămă. Intr-un vas, pe foc, se combină zahărul cu mierea. Se amestecă pănă cănd zahărul se topeşte. Intr-un bol se amestecă migdalele, alunele, coaja de lămăie, făina şi toate condimentele. Se adaugă compoziţia de miere şi se amestecă foarte bine. O formă rotundă, cu diametrul de 20 cm, se unge cu unt, apoi se tapetează cu o foaie de copt. Se adaugă compoziţia obţinută. Se lasă in cuptorul preincălzit la 190°C pănă cănd devine aurie. Se scoate din cuptor, se răstoarnă din formă şi se pudrează cu zahăr.