x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Insuratoare din ratiuni de stat

Insuratoare din ratiuni de stat

de Stefania Ciubotaru    |    10 Mai 2006   •   00:00
Insuratoare din ratiuni de stat
FERDINAND SI MARIA - 9 ianuarie 1893
Principele Ferdinand s-a nascut la 24 august 1865, ca al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern, fratele regelui Carol I al Romaniei. In lipsa unui mostenitor direct, si dupa ce ambii frati ai regelui Carol I au renuntat la tron, Ferdinand a fost declarat mostenitor prezumtiv al Coroanei, conform articolului 83 al Constitutiei romane, si, prin Decretul din 18 martie 1889, numit Alteta Regala Principe de Romania.

Dupa numirea ca mostenitor al tronului, romanii se gandeau ca, intr-un viitor nu prea indepartat, printul Ferdinand isi va gasi perechea potrivita, realizand o casatorie care sa aduca un plus de prestigiu tronului si tarii. Era astfel necesar ca dinastia straina - nota un contemporan - "sa se incuscreasca cu marile familii domnitoare ale Europei. Romanii nu aveau nevoie de o compatrioata, fie chiar din familiile boieresti; in plus, o doreau frumoasa, caci romanilor nu le plac femeile urate".

Aleasa printului Ferdinand a fost printesa Maria de Edinburgh si Saxa Coburg-Gotha, o printesa foarte frumoasa si foarte tanara (avea doar 17 ani) si, in plus, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Aceasta din urma fusese supranumita de altfel si "bunica Europei", fiindca nu mai putin de cinci regi sau viitori regi isi alesesera de sotie pe cate una dintre nepoatele sale: Alexandra a Rusiei, Victoria-Eugenia a Spaniei, Sofia a Greciei, Maud a Norvegiei si, in fine, cea care avea sa devina Maria a Romaniei.

Despre vitoarea "printesa de coroana", Maria, presa vremii scria ca s-a nascut la data de 29 octombrie 1875 si ca era "fiica printului Alfred, duce de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Engliterei, amiral in marina engleza, si a marii ducese Maria Alexandrovna, singura fata a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei".

AMINTIRILE REGINEI. Despre timpul de logodna care a precedat casatoria, Maria avea sa scrie amanuntit in paginile sale de memorii. Iata o mostra despre ceea ce gandea cu privire la viitorul ei sot si la felul in care mama ei considera ca trebuie sa o pregateasca pentru ceremonia nuntii. "Indata ce Nando putu sa scape de indatoririle sale militare si de altele de tot felul din tara lui, se intoarse grabit la logodnica sa, si petrecuram ultima luna a logodnei facand mai deaproape cunostinta unul cu altul. Privind acum inapoi, imi dau seama ca intrucat ma privea pe mine, toate simtirile, ideile si inchipuirile mele erau intemeiate pe o parere despre viata pe de-a-ntregul gresita. Eram fericita si, totusi, nelinistita. Lucru ciudat, nu duceam grija viitorului, eram prea optimista si idealista din fire pentru a ma teme de ceva si, apoi, toate erau asa nedeslusite si eram lasata in asa nestiinta de orice chestiuni mai de seama!… Mama, daca am judeca-o dupa ideile noastre de azi, ducea aproape pana la absurd dorinta ca eu sa nu inteleg realitatile vietii. Trebuia sa fiu dusa la altar in cea mai deplina nestiinta si in aceasta izbuti minunat de bine."

9 IANUARIE 1893 - SIGMARINGEN
  • Potage Windsor/Supa Windsor
  • Tartelletes à la Chasseur/Tartletele vanatorului
  • Turbot d’Ostende Sauce Hollandaise/Calcan d’Ostende cu sos olandez
  • Selle de veau à la Piemontaise/Spata de vita ca in Piemont
  • Saute de foie gras aux truffes/Sote de ficat de gasca cu trufe
  • Salade Bagration/Salata Bagration
  • Pintades roties/Bibilici rotisate
  • Salade/Salata; Compote/Compot
  • Artichauts en quartier à l’Italienne/Sferturi de anghinare à l’Italienne
  • Souffles glaces au chocolat/Sufleuri glasate cu ciocolata
  • Glace Nesselrode/Inghetata Nesselrode
  • Pailletes/Saratele Fruits/Fructe Dessert/Desert
  • SELLE DE VEAU À LA PIEMONTAISE / Spata de vita ca in Piemont

    Spata (spinarea) de vita se brezeaza (se prepara in suc propriu), se taie felii si se asaza din nou pe os. Se monteaza in farfurie cu sos bechamel, piure de trufe albe (specifice Piemontului) si se poate servi cu garnitura de orez piemontez (pregatit din orez fiert, cu ceapa, condimente si trufe albe tocate). Se poate stropi cu "jiul" (sucul) obtinut atunci cand s-a pregatit carnea, care, daca este prea gros, se subtiaza cu putina supa de vita.

    SALADE BAGRATION / Salata Bagration

    Aceasta salata era foarte apreciata la mesele festive din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Se prepara din telina taiata julien, funduri de anghinare - taiate felii si marinate intr-un amestec de otet, ulei si vin alb - , piept de pasare fiert si taiat julien si macaroane fierte si taiate in bucati de 4-5 cm lungime. Se leaga totul cu o maioneza in care s-au adaugat cateva linguri cu pasta de tomate. Se decoreaza cu o stea taiata din piept de pasare si se presara deasupra trufe negre, sunca, albus si galbenus de oua rascoapte si tocate.

    SOUFFLES GLACES AU CHOCOLAT / Sufleuri glasate cu ciocolata

    Pentru obtinerea compozitiei de sufleu glasat avem nevoie de opt galbenusuri de ou la 250 ml de lichior de ciocolata cu taria de 28 de grade. Se amesteca pe foc moale pana devine cremoasa, apoi se trage vasul pe gheata si se continua baterea pana la completa racire a cremei. Se bat 300 g de smantana si se amesteca usor in aceasta crema pana la deplina incorporare. Ca si sufleurile calde, si acestea se prezinta in vase speciale. Se pune mai intai in bol hartie pergament, avand grija sa depaseasca cu 3 cm marginile. Se pune crema, lasand minimum 2 cm pana la marginea bolului. Se acopera cu un strat subtire de unt si se da la rece in frigider sau se pune intr-un vas mai mare cu apa sarata, avand grija ca apa sa nu patrunda in bol. In felul acesta e nevoie de cel putin cinci ore pentru glasarea unui sufleu. Cand se serveste, se indeparteaza pergamentul, iar sufleul are aspectul celui pregatit la cald.

    ARTICHAUTS EN QUARTIER À L’ITALIENNE / Sferturi de anghinare à l’Italienne

    Anghinarea se taie pe lung in patru sau in sase, in functie de marime. Se fierb aceste bucati de anghinare in apa cu sare si se iau de pe foc cu putin timp inainte de a fi gata. Se lasa la scurs, apoi se soteaza in putin ulei fierbinte. Se tin pana cand incep sa se rumeneasca putin, apoi se toarna deasupra un sos italian si se lasa la cuptor pana se termina de preparat, iar foile de deasupra sunt putin gratinate. Se serveste cu patrunjel verde tocat. Sosul italian se prepara din trei sferturi de litru de sos tomat demiglace, 125 g jambon taiat marunt, patru linguri cu supa obtinuta din ciuperci taiate, usturoi si ceapa esalota. Se lasa la fiert impreuna cinci-sase minute, iar la sfarsit se adauga o lingura cu asmatui, patrunjel si tarhon tocat.

    POTAGE WINDSOR / Supa Windsor

    Pentru prepararea acestei supe care poarta denumirea uneia dintre resedintele oficiale ale Casei Regale a Marii Britanii - Principesa Maria de Edinburgh, viitoarea Regina Maria a Romaniei, era nepoata Reginei Victoria - se pregateste mai intai un bulion limpede facut din supa de zarzavat (din care s-au scos legumele) si zeama de picioare de vitel. Acestea se taie fasii subtiri si se adauga in supa, impreuna cu chinele (perisoarele) din carne de pasare tocata si amestecata cu galbenus rascopt. Se aromeaza cu infuzie de ierburi. Cu aceeasi denumire exista si o supa-crema facuta din piure de orez, zeama de picioare de vitel si infuzie de ierburi aromate, precum si crutoane din carnea de pe picioarele de vitel.
    ×
    Subiecte în articol: maria