Întoarcere în bucătăria parfumată a bunicilor

Oricât am testa marile bucătării ale lumii, din când în când ne este dor şi de bucătăria românească. Mă gândesc la bunicii mei cu chipuri blânde, în bucătăria cărora mirosea întotdeauna a mâncare sănătoasă. Îmi amintesc de "fiertura de porumb cunoscută sub numele de mămăligă, muiat în lapte proaspăt muls", descriere ce îi aparţine lui Jules Verne în "Castelul din Carpaţi". Nu pot uita nici ciorba de găină, al cărei mod de preparare îl ştiu de la  bunicul.

Reţeta ei, într-un limbaj ca al bunicilor, am găsit-o într-un Album literar gastronomic, de prin anul 1982: "se alege o puică dolofană, hrănită cu tărâţe, i se suceşte gâtul, şi după ce-i opărită şi jumulită, i se desface pieptul în două. Grăsimea ei parfumată se topeşte repede într-o tigaie şi-ntr-o cratiţă joasă, unsă dinainte, s-aşterne dedesubt un rând de ceapă tocată şi de roşii jupuite de pieliţă, peste care vin bucăţile de pasăre. Deasupra se presară mărar verde şi pătrunjel la fel, verdeaţa aceasta frecată cu sare şi cu boia iute şi se pune peste carnea tare şi un strat de ardei din cei bucălaţi, tăiaţi în felii lungi şi subţiri şi bulionul cu care s-a stins grăsimea. Mâncarea se isprăveşte, înăbuşită sub capac, la foc galeş şi se-mperechează mămăligii. Fireşte că trebuie un vin roşu, stors din poamă măruntă, de al cărui gust dulce-acrişor nu te saturi niciodată, dar nici nu te tulburi cine ştie ce".

Originalitate şi inspiraţie
Cum era şi firesc, bucătăria românească s-a inspirat şi din bucătăria altor popoare. Se spune că am luat de la fiecare ce era mai bun: musacaua de la greci, zacusca de la bulgari etc. Le-am adaptat, le-am îmbogăţit şi astfel ne putem bucura de multe preparate gustoase. Bucătăria românească variază în funcţie de anotimp, dar şi de sărbătorile religioase. Acum iarna vorbim de verdeţuri aromate, usturoi, salate, urzici, ştevie, spanac şi alte legume care parcă ne readuc la viaţă. În bucătăria bunicilor mei găseam, uneori, primăvara, plăcintă cu spanac. Bunica făcea aluatul ca pentru învârtitele cu brânză, iar compoziţia avea un gust divin. Astăzi nu am mai regăsit aceeaşi reţetă, dar şi cea modernă pare a fi gustoasă. Vă propun câteva reţete româneşti, mai moder­nizate.

Mâncare de spanac cu ciuperci
Ingrediente: un kg de spanac, 250 g ciuperci, două cepe, 3 căţei de usturoi, o lingură de făină, două linguri pastă de tomate, o legătură pătrunjel, sare, ulei.
Preparare:  Spanacul se curăţă, se spală de mai multe ori, se pune la fiert 10 minute. Se lasă apoi la scurs şi se mărunţeşte. Ceapa se toacă mărunt şi se pune la călit în ulei, când este aproape aurită se adaugă ciupercile tăiate felii, usturoiul pisat şi pasta de tomate. Făina se desface cu o cană de apă rece şi se toarnă peste ciuperci şi ceapă, se lasă să se înăbuşe totul 5-6 minute. Într-un vas uns cu ulei se aşază un start destul de gros din spanacul fiert şi apoi un strat de ciuperci cu ceapă, deasupra se pune alt stat de spanac, sare şi deasupra se presară verdeaţă tocată fin. Se dă la cuptor 10-15 minute.


Chec cu scorţişoară
Ingrediente: 4 ouă, o cană cu făină, două linguri de apă călduţă, o ceaşcă cu zahăr tos, scorţişoară, un praf de sare, 100 g cacao, un praf de copt, coajă rasă de lămâie.
Preparare: Se freacă gălbenuşul cu zahărul tos şi scorţişoara. Se adaugă câte puţină făină, apa, cacaua, sarea, praful de copt, coaja de lămâie şi albuşul spumă. Se unge o formă lungă cu unt, se presară făina, se toarnă compoziţia şi se coace timp de 50 de minute.

Plăcintă cu spanac
Ingrediente: pentru umplutură: 400 g spanac fiert şi scurs, o ceapă, un căţel de usturoi, ulei de măsline, 100 g iaurt, 200 g brânză feta, sare, piper, o legătură de mărar, salată verde şi ardei pentru ornat. Pentru foi: 600 g făină, două linguri ulei, o lingură oţet, un pahar apă caldă, un ou, o jumătate de linguriţă de sare, 200 g unt.
Preparare: Se pune spanacul tocat cu ceapa şi cu sarea la prăjit în amestecul de ulei. Când s-a înmuiat ceapa se adaugă usturoiul, mărarul şi piperul şi se mai lasă vreo 3 minute, după care se stinge focul. Se adaugă brânza şi iaurtul şi se lasă la răcit. Se frământă un aluat din ingredientele enumerate. Se întinde o foaie, peste care se adaugă compoziţia. Deasupra se pune o altă foaie de aluat. Se taie în pătrate. Se serveşte pe o frunză de salată, iar cine doreşte poate mânca şi un ardei iute.

Sarmale cu nuci şi carne de vită
Ingrediente: foi de viţă opărite, 500 g carne de vită, o cană de orez, 200 g nucă, trei cepe, condimente după gust (piper, boia dulce, oregano, cimbru, busuioc), sare, ulei, bulion.
Preparare: Nuca se dă la cuptor până se rumeneşte, apoi se pune într-un şervet curat şi se fărâmă cu o sticlă sau cu făcăleţul. Ceapa se toacă mărunt şi se rumeneşte în ulei o dată cu orezul bine spălat. Când ceapa îşi schimbă culoarea, se pun mirodeniile şi sarea. Se ia vasul de pe foc şi se lasă la răcit. Se pune nuca în compoziţia de ceapă, mirodenii şi orez. Se ia din compoziţie cu o lingură cantităţi cât să încapă pe foaia de viţă, rulându-se cu grijă. Se toarnă ulei pe fundul vasului în care vor fierbe sarmalele. Se aranjează un strat de frunze de viţă-de-vie, apoi se aranjează sarmalele. Deasupra lor se aşterne un strat de frunze de viţă. Se pune apă până se acoperă tot şi se aşază vasul pe aragaz, la foc potrivit.