x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Întreceri culinar-sportive

Întreceri culinar-sportive

17 Iul 2010   •   00:00
Întreceri culinar-sportive

În jurul oalelor, al cratiţelor, al ceaunelor, cei patru protagonişti se învârteau cu mişcări ritualice. Cred că un spectator discret şi neştiut şi-ar fi putut imagina că are dinainte un grup de şamani, descântând leacuri funambuleşti şi fierturi magice.

Aliniere, în front, cu... ceaunul "la picior". Imaginaţi-vă patru bărbaţi zdraveni - cu rotunjimi gurmande evidente, care nu mai lasă loc nici unui comentariu, atunci când vine vorba despre bucate neaoşe şi savuroase -, aşezaţi "în linie", fiecare având la îndemână ustensile şi ingrediente pentru gătit. Radu Anton Roman, Mihai Oroveanu, Ion Bănşoiu, Victor Sălăgean... Cei trei-patru muschetari ai bucatelor româneşti nu se dădeau în lături de la "duelări" culinare, în curtea "conacului" de la Măgurele (despre care, între altele fie spus, veţi mai auzi vorbindu-se în săptămânile ce urmează).

"De obicei, găteam «tocăniţă cu te miri-ce»", ne face Ion Bănşoiu "comentariul sportiv" (posteveniment) al întrecerilor culinare de la Măgurele. "Fiecare dintre noi avea câte o maşină de gătit cu cărbuni, un ceaun, o cratiţă, ingrediente. Uneori, aveam toţi aceleaşi ingrediente şi improvizam. Alteori, alegeam dintre ingrediente pe cele care se potriveau cu reţeta gândită de noi. Fiecare gătea ce ştia, cum ştia. Dar - regulă esenţială! - nu gustam din mâncare. Nimeni nu gusta din mâncare în timp ce o pregătea." Oalele forfoteau pe maşina de gătit. Eliberat de sub capacul pus ştrengăreşte "pe-o parte", aburul fluiera, când discret, când puternic, impresiv. "Adulmecam mâncarea vecinului, să aflăm ce a pus în oală; ne întorceam apoi la cratiţa noastră, încercând să aflăm din efluviile de mirosuri dacă tocăniţa are vreun defect, să-l îndreptăm...". După o vre­me, când cărbunii fuseseră stinşi, iar bucatele "trecuseră la odihnă", cei patru se adunau dinaintea mesei, pentru a porni degustarea-jurizarea. Înainte de toate, "se curăţa gura" cu o cinzeacă de rachiu "învechit pe mere" (o băutură învechită în butoi câţiva ani, apoi turnată pe mere, "la ros", pentru încă vreo câţiva ani). Apoi, cu lingura de lemn, se duceau la gură bucatele. "Regula numărul doi: se gustau numai mâncărurile pregătite de ceilalţi! Aşa se face că, după ce gustai, te minunai, mâncai din bucatele celorlalţi, nu ştiai cum să faci să strecori lingura şi în cratiţa ta, să afli ce împletiri de savori şi arome ai reuşit!"

Profesorul Ion Bănşoiu îşi aduce aminte de una dintre aceste "competiţii". "Radu gătise fasole cu ciolan. Sălăgean - cocoş în must. Ce-am gătit eu şi Oroveanu - nici nu mai are importanţă. Competiţia era între ei doi. Îi plăcea să gătească cu miză"... Din câte îşi aminteşte Ion Bănşoiu, întrecerea din ziua aceea a câştigat-o amicul Victor Sălăgean. "Radu a trebuit să recunoască faptul că mâncarea lui Victor era mai gustoasă... Fiert în must roşu, tatinos, cocoşul era absolut delicios!"

Rugat să definească, în doar câteva cuvinte, personalitatea de gurmand-gastronom a lui Radu Anton Roman, editorul şi prietenul său, Ion Bănşoiu, avea să ne spună astfel: "Radu era o îmbinare spectaculoasă de instincte şi raţiuni care se împleteau imprevizibil. Avea un uriaş simţ al spectacolului şi o rapiditate extraordinară de a găsi soluţii ieşite din comun pentru orice situaţie". Îmi dă şi un exemplu, în acest sens: "Eram la Făgăraş, la Piscu Alb. Făcea acolo o filmare pentru emisiunea lui, «Bucătăria lui Radu». Acolo îl rugase pe unul să facă un «ceaun». «Ceaunul» e o mâncare specială făgărăşeană. Radu era nemulţumit de ce ieşea la filmare. I-a venit apoi ideea să facă focul... pe apă. Avea flash-uri dintr-astea. «Vedea» ceva. A făcut focul în mijlocul apelor, înălţat pe nişte pietre. Filmarea era spectaculoasă. Vă puteţi imagina! Acesta era Radu, mereu în competiţie... Cu el însuşi, înainte de toate!".


5822-126717-gradinicalegumetocana.jpgGrădinucă la cuptor
"Mi s-a părut extrem de simpatic numele ăsta (acum, că a venit primăvara), aşezat pe ceva bun de tot, un fel de ghiveci cărăşan de pe lângă Voislova.

● INGREDIENTE: 2 morcovi, 1 ţelină, 1 păstârnac, 2 cartofi, 3 roşii, sare, piper, mărar, pătrunjel, 1 ceaşcă de smântână, 1 tulpină de rubarbă, 1 ceaşcă de fasole verde, 1 pahar de untură (untdelemn), 1 ceaşcă de mazăre verde, 2 gulioare tinere tare.

● PREPARARE: Toate cele legume ce sunt de fiert se curăţă, se taie cubuleţe şi se fierb în puţintică apă uşor sărată (roşiile nu, că-s pentru altă treabă). Verdeaţa se toacă mărunţel şi se amestecă cu smântână. Roşiile se taie felii. Se scot legumele când au fiert şi se mai lasă zeama să scadă bine de tot. Se unge o craţită cu untură şi se potrivesc legumele fierte, împănate cu felii de roşii şi piperate după gust. Se toarnă zeama rămasă, smântâna şi se pune cratiţa în cuptorul cald, să se gătească împreună, vreo 10 minute."

×