Jurnalul de bucatarie - Bucatele Fagaduintei

Sumar: Editorial - Reteta de suflet I O iarna italiana in bucate I Food World I Toulouse Lautrec si gastronomia I Fragezimi vanatoresti I Conexiuni culturale I Din bucataria lui Ghimpl I Despre pur si impur la evrei I Circovii de iarna I Romania in coaja de brad I Ciorba de burta I Ceai de rooibos parfumat I Fratele dulce al cartofului I Evenimente I Meniuri cu timbru I Pauza de cafea I Caiet de retete I

Despre artisti se spune ca, datorita imaginatiei lor, fac minuni cand gatesc. Cand in bucatarie intra insa plasticienii, incantarea e deplina...

Imediat dupa venirea musafirilor, masa familiei Liana si Mirel Horody-Saxone din Haifa se umple, dupa tipicul arabesc, cu salate. Nelipsitul humus (salata de naut cu ulei de masline), muraturi (de diverse forme, culori si gusturi de ierburi si arome orientale), vinete (in cel putin doua, trei "versiuni").

Uimeste mai ales verdele intens al continutului unuia dintre castronase "Verde de... avocado din Valea Galileii, ma lamureste Liana. Nicaieri nu cresc arbori de avocado si maslini care sa dea fructe mai gustoase decat in livezile dimprejurul Lacului Galileii. In aerul fierbinte si uscat care se aduna in caldarea lacului situata la o altitudine de - 200 de metri fata de nivelul marii, rodul aduna mai intens dulceata si culoare."

Gazde si oaspeti. De altfel, contrar impresiei pe care ti-o da masa incarcata, imprejurul careia s-au asezat oaspetii - doctorii Brandusa si Haim Abramovici, ziarista Biti Caragiale si sotii Davidsohn - , Liana petrece putin timp in bucatarie. In ea intra si iese deseori Mirel, fost inginer-sef la uzina electrica din Haifa, de loc din Horodnicenii Moldovei. Nu gateste insa, rolul lui fiind tot inginereasca "masura". Spune "nu" si "destul" cand e vorba despre cantitati si condimente, cumpara cele mai bune lipii din brutariile arabesti ale orasului si gaseste cele mai aromate ingredinte. Duce bunatatile la masa si toarna "limonana" - bautura racoritoare din apa cu lamaie si gheata - , asezand intai pe fundul paharelor ramurele de menta proaspata care unduie apoi in arabescuri verzi.

Pictoritei Liana Horody-Saxone ii place sa gateasca, desi s-a nascut si a crescut intr-o casa instarita din Bucuresti, cu bucatareasa, jupaneasa si femeie la copii. Se invartea de mica prin bucatarie. Daca i se dadea o bucata de coca, nu mai aveai grija ei.

Placerile vietii. La cina cu oaspeti, "Cholent" ("hamin") e felul de baza. E mancarea tipica de Sabat - sarbatoarea evreiasca a sfarsitului de saptamana. Sabatul incepe la asfintitul soarelui de vineri. In acest timp, conform datinilor, nu ai voie sa aprinzi focul. Fiertul "cholent"-ului incepe vineri dupa-amiaza, pe la 16:00, cand se asaza intr-o oala mare si se acopera intreaga compozitie. Altadata se punea in cuptorul unde se cocea mocnit pana a doua zi la amiaza. Aceia care respecta si acum traditiile il pun pe ochiul aragazului, care tine loc de plita. Mancarea satioasa la care se adauga ingredientele care plac familiei are, se spune, in fiecare casa alt gust. Al Lianei e minunat. "Ca si casa si familia ei" - o lauda oaspetii.

Desi renumite, dulciurile arabesti sunt evitate de familia Horody-Saxone si prietenii lor tocmai din cauza prea multului... dulce. O prajitura cu nuca - prajitura traditionala de la Pastele evreiesc - incheie placuta indeletnicire a cinei cu oaspeti. Nu se foloseste faina, pentru ca nici stramosii de demult, cand ieseau din robia Egiptului, n-au avut.

De la desfatarile simturilor, conversatia luneca firesc catre cele ale spiritului. Se comenteaza ultimul concert al filarmonicii din Israel, dirijat de Zubin Mehta la Haifa. Si ultimele carti cu coperte ilustrate de Liana - "Sperante in intuneric", memoriile tatalui ei, Valentin Saxone (fost detinut politic in primii ani ai regimului comunist), si "Femeile noptii" a doctoritei scriitoare Madeleine Davidsohn, ambele aparute recent la Editura bucuresteana Libra.

Pictorita Liana Horody-Saxone face bucatarie rapida. Gateste preparate evreiesti, arabesti si... romanesti. "Sunt priceputa ca orice artist, zice ea. Artistii au simtul culorii, proportiilor si... bun gust."

"Cholent" ("hamin")

Ingrediente: 500 g fasole alba, 200 g arpacas, 6 linguri de ulei de masline sau untura de gasca, 200 g margarina, o ceapa mare, 250 g piept afumat de gasca, 1,5 kg carne proaspata de vita taiata in cuburi, 500 g os de vita cu maduva, 3-4 oua cu coaja, doua lingurite de sare, o lingurita de piper, o lingura de paprika. Preparare: Cu o seara inainte se pune fasolea in apa, sa se inmoaie. Gatitul se incepe prin a topi margarina in uleiul de masline (sau untura de gasca). Ceapa se prajeste cat sa se aureasca. Se adauga carnurile toate, fasolea si arpacasul spalate. Se pun deasupra ouale in coaja (nefierte), sarea, piperul, paprika. Se adauga apa cat sa acopere si se pune la foc pana cand incepe sa fiarba, dupa care se introduce oala in cuptor sau pe "plita de Sabat" pana a doua zi la amiaza. Din timp in timp se verifica daca apa nu a scazut prea mult si se adauga alta, dar nu mai mult de o treime de pahar o data.

Tot ce e frumos

Haifa este unul dintre cele mai pitoresti locuri din Israel. Orasul in care s-au asezat urmasii cavalerilor templieri, veniti in "tara sfanta" cu credinta eliberarii ei de sub dominatia musulmanilor, adaposteste o populatie multicolora. Evreilor si arabilor stabiliti aici din diverse locuri ale lumii, li se adauga continuu alte etnii. Vile si blocuri albe se desfasoara in noi cartiere, imputinand maslinii de pe colinele Muntelui Carmel in urcusul lor dinspre golful stralucitor al Mediteranei. Vestite sunt "gradinile persane" - centrul mondial al religiei Bahai - in splendoarea carora disputele din "tara sfanta" iti par indepartate. Intr-un posibil concurs al multiculturalitatii, habitatul sotilor Horody-Saxone ar fi, cu siguranta, premiat. Nimic din ceea ce e frumos nu trece neobservat - pare a fi deviza lui. Zeci de picturi - creatie a pictoritei Liana Horody-Saxone prezenta bine cunoscuta in cercul plasticienillor din Israel - impodobesc peretii apartamentului spatios. Pe pervazul ferestrelor si pe etajerele special construite sunt sute de obiecte decorative - papusi, pirogravuri, obiecte de arta populara si artizanat (mai ales in stil romanesc) - , CD-uri cu muzica de toate genurile si din toate locurile si pretutindeni carti. Dupa cum mi-a fost dat sa vad la fata locului, bucuriile spirituale ale vietii sunt intregite in aceasta casa de rafinate placeri gustative, produs al unui simt artistic cultivat, al indemanarii si preciziei exersate in profesii care cer maiestrie si masura.