La moşia cronicarului Ion Neculce, la Boian

Pe valea Prutului lucios/ Nu veţi găsi sat mai frumos/ Decăt Boianul nostru drag/ Cel mai vestit pe-acest meleag./ Aici Neculce-cronicar/ A ctitorit al crucii far... "Imnul Boianului"


Călătorind prin nordul Bucovinei, intr-o dimineaţă senină de vară, am ajuns la Boian. La intrarea in sat, pe partea stăngă, se inalţă monumentul cronicarului Ion Neculce, străjuit de nişte brazi falnici, şi parcă iţi şopteşte: "Bine ai venit la moşia mea!" Suntem aşteptaţi de primarul satului, Ion Jalbă şi de Eleonora Bizovi, profesoară la Gimnaziul "Ion Neculce". După cuvintele de bun venit, doamna Eleonora, plină de vervă şi acompaniată de un ciripit de păsărele, incepe a povesti căte ceva din istoria acestei localităţi şi despre oamenii locului. Atestat documentar pentru prima oară la 4 febuarie 1523, Boianul este aşezat pe malul stăng al Prutului şi se află la numai 12 kilometri de Noua Suliţă şi la aproximativ 20 km de Cernăuţi. Se invecinează cu Ostriţa-Mahala, Lehăceni, Slobozia-Rarancei, Rarancea, Toporăuţi. Are 4.700 de locuitori, dintre care 90% sunt romăni. In sat sunt două biserici ortodoxe, una romano-catolică şi o mănăstire sfinţită anul trecut, unde slujesc 64 de măicuţe.

La părintele Vasile Nicoriuc

Firul poveştii se intrerupe pentru puţin timp... Suntem invitaţi la părintele Vasile Nicoriuc, despre care doamna Eleonora ne spune că "este un harnic păstor al bisericii şi un continuator al inaintaşilor săi". Ajungem la Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului. Lăcaşul a fost construit intre anii 1830 şi 1838. Aici a slujit, intre anii 1857 şi 1859, Iraclie Porumbescu, tatăl renumitului compozitor Ciprian Porumbescu.
Cănd am intrat in biserică, am observat că pe jos era plin de făn. "De Pogorărea Sfăntului Duh, noi aşternem pe jos, in biserică, făn şi il lăsăm o săptămănă. Este un obicei pe care l-am moştenit din străbuni şi pe care il respectăm, şi astăzi, cu sfinţenie", ne spune părintele paroh Vasile Nicoriuc. Pictura bucovineană din interiorul bisericii a fost renovată, iar icoanele sunt realizate de pictori austrieci.
Lăngă biserică se află şi un mic muzeu unde se pot vedea darurile boincenilor, dar şi ale altor credincioşi, către sfăntul lăcaş: "Măntuirea păcătoşilor" de la biblioteca mănăstirii romăneşti "Prodomul" de la Sfăntul Munte Athos, "Cartea Evanghelielor", anul 1859, "Apostol", carte ce cuprinde faptele şi epistolele sfinţilor, de la anul 1898 ş.a. Aici se află şi portretul, in mărime naturală, al cucerniciei sale parohului Boris Ţapu, care a slujit peste o jumătate de veac la această biserică.                Â

Obiceiuri boincene

Simţul gospodăresc al boincenilor, remarcat de cărturarul Mihail Kogălniceanu, cănd s-a aflat in trecere pe aici, s-a păstrat şi astăzi. Case ingrijite, ogoare bine lucrate, tradiţii, obiceiuri şi grai păstrate intacte de bătrănii satului. Vara, de exemplu, boincenilor le place să meargă la cules ciuperci. Şi adună tot felul de misterioase pălării intr-un picior: de la hribi, hulubiţe, gălbiori, creasta cocoşului la arţari, popenci, zbărciogi şi bureţi albi de grădină. Iar din această diversitate, priceputele gospodine pregătesc: găluşti (sarmale) cu hribe şi păsat sau hribe cu smăntănă şi mămăligă din făină de hangani, adică porumb copt mai devreme; gălbiori muraţi, zacuscă sau, de ce nu, chiroşte (colţunaşi) cu ciuperci.
O altă măncare intălnită pe aceste meleaguri o reprezintă chiroştele sau colţunaşii. Se fac cu brănză, cartofi, varză sau vişine, mac şi dulceaţă. De la Sărbători nu lipsesc invăliturile cu mac (un fel de ruladă) şi pampuştile cu brănză sau vişine.
Am rămas incăntaţi de poveştile boincencii Eleonora, care multe ne-a mai depănat din caierul ei de amintiri ...

Pampuşte

Pampuştile nu lipsesc de la nici o sărbătoare sau vreun moment important din viaţa boincenilor. Se fac din făină, bine cernută, lapte dulce, ouă, unt sau margarină, un pic de zahăr, vanilie, un dram de sare şi drojdie dizolvată in lapte călduţ. Aluatul se frămăntă, pănă se dezlipeşte de pe măini. Se acoperă cu un ştergar şi se lasă, la un loc mai cald, la dospit. După ce a crescut frumos, aluatul se ia şi se intinde cu sucitorul. Apoi se fac forme de inele sau cercuri. Se mai lasă vreo 20 de minute, după care se prăjesc, intr-un ceaun, in ulei bine incins. Se pot umple cu vişine sau cu mac măcinat şi fiert in lapte.

Găluşti cu carne

Se ia o căpăţănă de varză acră, se desfac foile şi se curăţă. Separat se face umplutura. Carnea se taie bucăţele mai mici. Se curăţă o ceapă, două, se toacă mărunt. Morcovii se curăţă şi se dau pe răzătoare. Orezul se alege, după care se spală. Toate acestea se amestecă, se adaugă verdeaţă, se sărează şi se piperează după gust. Cu această umplutură se fac găluştile. Se aşază intr-o oală sau intr-un ceaun, se acoperă cu apă, deasupra se mai pun două-trei linguri de pastă de tomate şi se lasă la fiert. La inceput la foc iute, apoi la unul domol.