Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Michčl Belot şi Jonathan James, doi cercetători britanici din domeniul educaţiei, au decis să facă un studiu după campania lui Jamie Oliver în şcoli, analizele lor stârnind o adevărată controversă naţională.
Startul campaniei "Hrăneşte-mă mai bine!" s-a dat în anul 2004. Jamie voia interzicerea produselor de fast-food şi a alimentelor nesănătoase din meniul cantinelor şcolare şi implementarea unor meniuri care să cuprindă mâncăruri proaspete, gustoase şi hrănitoare. Jamie crease pentru aceasta un plan de zece ani, care implică nu numai autorităţile şcolare în această mişcare, ci şi profesorii, părinţii, elevii şi bucătăresele cantinelor. Beneficiind de suportul publicului, programul a fost implementat şi în districtul şcolar Greenwich din Londra, în anul şcolar 2004-2005, zonă pe care se concentrează şi studiul.
Bazându-se pe meniurile servite în cantine, atât înainte, cât şi după aplicarea programului, Belot şi James arată schimbările produse după îmbunătăţirea dietei copiilor. Înainte de aplicarea programului, meniul cuprindea burgeri, cartofi prăjiţi, fish fingers, semipreparate din curcan şi pui, iar ca desert: budincă, milk shake sau salată de fructe.
După ce au început să aplice programul "School Dinners", meniul avea mâncăruri variate din care se putea alege şi crea un meniu diferit pe o perioadă de câteva săptămâni. Mâncărurile cuprindeau carne, legume, peşte şi preparate vegetariene, pentru a fi satisfăcute toate gusturile şi necesităţile: cârnaţi, fasole, pui cu ciuperci, orez, salate, friptură de vită, cartofi copţi, salată de ton cu cartofi, plăcintă de miel, broccoli, tartă de brânză, fructe proaspete, budincă de orez şi vanilie. Acestea erau doar unele dintre noile feluri de mâncare adoptate, preparate proaspăt, din ingrediente naturale.
Cercetătorii compară districtul Greenwich, pe care ei îl numesc în lucrare "district tratat", cu alte cinci districte şcolare londoneze, "districte netratate", din punct de vedere strict academic, pe perioada 2002-2007, excluzând anul 2005, în care au loc schimbările propriu-zise. Au observat că proiectul lui Jamie a făcut ca în "districtul tratat" să existe o creştere de 4,5% a elevilor ce ating nivelul 4 de cunoştinţe la limba engleză şi o creştere de 6% a elevilor ce ating nivelul 5 de cunoştinţă la ştiinţele exacte.
De asemenea, se pare că absenţele motivate, care probabil sunt cauzate de îmbolnăviri, au scăzut în medie cu 15% în 2007, faţă de 2002. Aceste efecte sunt foarte importante, pentru că arată că îmbunătăţirea dietei elevilor a adus o îmbunătăţire şi în rezultatele lor şcolare.
Cercetătorii adaugă totuşi că acest studiu nu este 100% exact. Ei au două motive pentru care afirmă acest lucru: primul este acela că au analizat rezultatele şcolare ale acestor 6 districte fără a avea informaţii despre nivelul intelectual individual al elevilor analizaţi, putând avea loc modificări calitative ale rezultatelor şcolare şi datorită altor factori decât alimentaţia. Belot a afirmat: "Nu am avut la îndemână informaţii despre elevi.
De exemplu, se putea ca, după începerea aplicării programului, să se fi mutat în Greenwich copii care să fi fost mai bine pregătiţi sau cu performanţe şcolare mai mari şi să apară şi de aici o creştere calitativă a performanţelor grupului. Nu am avut la dispoziţie date privind aplicaţiile în aceste şcoli". De asemenea, autorii lucrării sunt de acord că această schimbare poate fi datorată şi efectului Placebo.
"Se poate ca proiectul să fi influenţat rezultatele educaţionale nu prin îmbunătăţirea dietei, ci printr-un efect Placebo. Şcolile erau conştiente de rolul lor în acest experiment şi de atenţia publică de care beneficiau. Aşa că urmările măsurate ar putea fi doar un efect Placebo şi nu starea reală a lucrurilor. Dar trebuie menţionat că atenţia media a fost concentrată pe beneficiile asupra stării de sănătate a elevilor şi nu asupra rezultatelor lor şcolare, iar măsurătorile noastre au cuprins mai mulţi ani de la implementarea programului.
De obicei, efectul Placebo nu durează mult, aşa că este greu de crezut că elevii de şcoală primară ar fi putut fi motivaţi de acesta mai mult de un an. Aşa că, făcând o medie, putem spune că rezultatul este unul pozitiv, atât pentru sănătatea copiilor, cât şi pentru rezultatele lor şcolare".
