Sfantul Mare Prooroc Ilie este sarbatorit de Biserica Ortodoxa la 20 iulie. Fiul lui Sovac, din neamul lui Aaron, este de origine din Tesvi, straveche cetate biblica din pamantul Arabiei. Din "Cartea Regilor" aflam ca a trait pe vremea Regelui Ahab, in secolul al IX-lea inainte de Hristos. A savarsit multe minuni, atat asupra fiintelor vii, cat si asupra stihiilor.

LEGENDA BIBLICA. Suparat ca oamenii s-au abatut de la dreapta credinta, Sfantul Ilie i-a spus Imparatului Ahab ca in urmatorii ani "nu va fi nici roua, nici ploaie". Si asa s-a intamplat: pamantul nu a mai rodit, iar foametea a cuprins tot poporul. In tot acest timp, Proorocul a stat ascuns in Valea Paraului Cherit. Dupa trei ani, Dumnezeu i-a spus Sfantului Ilie sa i se arate lui Ahab, iar El "va da ploaie pe pamant". Asa s-a intamplat si astfel oamenii au inteles ca Dumnezeu este singur in Israel, iar Sfantul Ilie este slujitorul Sau. Profesoara de religie Anisoara Lupescu, de la Scoala "I.G. Duca", din Bucuresti, ne vorbeste despre inaltarea la cer a Sfantului: "In «Cartea a IV-a a Regilor» aflam ca in timp ce Sfantul Ilie si Elisei mergeau pe drum, s-au ivit un car si cai de foc si, despartindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie in vartej de vant la cer. Acest lucru s-a intamplat in ziua de 20 iulie". Se spune ca el alearga printre nori, tuna, fulgera si trasneste, pentru a alunga spiritele rele.

CREDINTE ROMANESTI. "Santilie", asa cum i se spune in graiul nostru popular, este unul dintre sfintii cei mai profund legati de traditia folclorica romaneasca. El este un sfant "bun de ploaie si rodire", devenind "ocrotitorul agriculturii". In calendarul popular, ziua de 20 iulie marcheaza miezul verii pastorale, cand ciobanii separa oile, iar pe munti se organizeaza petreceri populare campenesti. In aceasta zi oamenii nu lucreaza, de teama pagubelor produse de trasnete, ploi si grindina. Exista credinta ca, daca va tuna in aceasta zi, toate alunele vor seca, iar celelalte fructe vor avea viermi.

LOC DE RUGACIUNE. Calatorind prin tara, am descoperit multe biserici si manastiri cu hramul Sfantului Ilie: Manastirea Dragomiresti, Manastirea Toplita, Manastirea Vasioara, Schitul Pahomie si multe biserici care poarta chiar numele Sfantului. Dintre acestea m-am oprit la o biserica din Bucuresti, care m-a atras prin asezarea ei, foarte aproape de strada, dar care sfideaza aglomeratia, galagia si agitatia din jur, reusind sa transmita o stare de liniste si bucurie. Biserica este in constructie, dar ridicarea ei este legata in mod deosebit de Sfantul Ilie. "Am cautat multe locuri pentru a zidi acest lacas sfant, dar de fiecare data aparea cate un obstacol. In urma cu sase ani am gasit locul, iar la o zi dupa Sfantul Ilie, am reusit sa aduc primul transport de cherestea pentru biserica. Am simtit ca acesta este Sfantul care o va ocroti si de aceea am ales hramul Sfantului Ilie", ne spune parintele Aurel Zancu. Apoi parohul bisericii mi-a vorbit despre "merele santiliesti": "Marul este pomul Sfantului Ilie, asa ca pana in ziua de 20 iulie nu se mananca mere noi". In unele locuri, femeile duc la biserica busuioc si tot felul de bucate, pentru sufletul mortilor: farfurii cu pilaf, placinte cu mere impodobite cu flori de vara, lapte si vin. In Bucuresti, "femeile aduc doar mere si coliva, pentru a fi sfintite. Abia apoi se pot manca merele", spune parintele.

Pe o banca, langa biserica, am intalnit o batranica. De la ea am aflat ca "pana in aceasta zi nu se taie merele cu cutitul si nu se arunca merele in sus, pentru ca e rau de piatra". Tot ea mi-a spus: "Cine mananca mere inainte de Sfantul Ilie le va culege mereu pe lumea cealalta".
Sa tinem cont de sfat si sa mancam parfumatele fructe abia dupa 20 iulie.

ZIUA AVIATIEI ROMANE Din anul 1913, ziua de 20 iulie a devenit ziua Aviatiei Romane. Sfantul Ilie este considerat patronul fortelor aeriene, pentru ca a fost purtat in vazduh intr-un car de foc.

MAR UMPLUT INGREDIENTE: un mar, 75 g zahar, 5-6 stafide, doua miezuri de nuca, un varf de cutit cu pudra de scortisoara, o lingurita cu unt, fulgi de nuca de cocos. PREPARARE: In marul fara cotor se pun stafidele, 45 g zahar, scortisoara, miezurile de nuca si untul. Se lasa in cuptor timp de 10 minute. Separat se caramelizeaza 30 g zahar si se toarna deasupra marului. La sfarsit se presara fulgi de nuca de cocos.

PLACINTA CU MERE INGREDIENTE: 750 g faina, 250 g margarina, o lingurita cu sare, un ou, 200 ml lapte, 200 g zahar, 8 mere mari curatate si date pe razatoare, doua lingurite cu praf de scortisoara, amidon; optional: 250 g zahar pudra, 3 linguri cu apa fiarta, o lingurita cu esenta de vanilie. PREPARARE: Se omogenizeaza faina, sarea si margarina intr-un castron. Se separa oul. La galbenusul batut se adauga 200 ml lapte. Se pune lichidul peste coca si se framanta bine. Compozitia asta se imparte in doua. Se intinde prima parte si se pune intr-o tava de copt. Se amesteca merele cu zaharul, amidonul si scortisoara, iar compozitia se pune peste coca din tava. Se intinde si jumatatea cealalta de coca si se asaza deasupra merelor. Se traseaza romburi pe suprafata placintei si se unge cu albusul ramas. Se coace la foc domol timp de 50 de minute. Din ingredientele optionale se face o crema cu care se decoreaza placinta.