x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Năvod cu reţete pentru dezlegări

Năvod cu reţete pentru dezlegări

de Carmen Dragan    |    11 Noi 2010   •   00:00
Năvod cu reţete pentru dezlegări

Unul dintre cele mai vechi simboluri ale creştinismului este peştele, fiind cunoscut ca "peştele lui Iisus". Există o legendă conform căreia un creştin a desenat un peşte din profil, iar alţi creştini l-au completat cu un ochi în mijloc, dovedindu-şi astfel credinţa.

În Evangheliile după Luca, Matei şi Ioan, peştele este des menţionat nu numai pentru că era un aliment de bază în Galilea acelor vremuri, ci pentru că Iisus l-a binecuvântat. L-a înmulţit pentru 5.000 de oameni adunaţi să îi asculte predicile. L-a înmulţit apoi în barca lui Simon Petru, pentru a-l convinge pe acesta să-l urmeze. Apoi, pe cei doi pescari, Petru şi Andrei i-a chemat spunându-le: "Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni". Atunci s-a făcut asocierea între creştin şi peşte. Aşa s-a născut şi parabola năvodului, cu care este asemuită Împărăţia Domnului. Cei buni se prind întotdeauna în năvodul credinţei şi al mântuirii. Însă simbolul peştelui îşi are originea în culturile păgâne. Este legat de fertilitate, sexualitate, naştere şi o reprezintă pe Marea Zeiţă Mamă.

15 ZILE CU PEŞTE
Din cele 40 de zile cât durează Postul Crăciunului, peştele poate fi gătit în 15 zile: pe 21, 25, 26 şi 30 noiembrie, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 12, 16 şi 17 decembrie. Deci din punct de vedere gastronomic, această perioadă de abstinenţă este una pe care o poate respecta orice persoană dornică să întâmpine marea sărbătoare de la 25 decembrie. Dezlegările stabilite de Biserică în calendar sunt în general respectate de toată lumea, dar cele la dezlegare la peşte sunt într-adevăr... savuroase!


Păstrăv cu ţelină
3-4 păstrăvi, de aproximativ 300-400 g fiecare, o ceapă, doi căţei de usturoi, 400 g ţelină, o cană de maioneză (pregătită dintr-un ou, untdelemn şi zeamă de lămâie), două lămâie, un pahar cu vin alb, sare, piper, o lingură de oţet. Se pun la fiert două căni de apă cu sare, piper, vin, oţet. Se aruncă în această zeamă ceapa şi usturoiul (tăiat felii). Păstrăvii (curăţaţi, evisceraţi, spălaţi) se fierb 20 de minute în acest amestec, apoi se trage vasul de pe foc şi se lasă să se răcească în zeama în care au fiert. După ce s-au răcit, se scot, se lasă să se scurgă şi cu foarfecele de bucătărie li se taie capetele şi cozile. Se extrage şira spinării. Ţelina se dă pe răzătoare, se stropeşte cu zeama de la o lămâie şi apoi se amestecă bine cu maioneza. Peştele se serveşte pe pat de ţelină, cu câte un sfert de lămâie.
(Sinaia, judeţul Prahova)


Pastă de siliotcă
Două scrumbii (siliotci) puţin sărate (malasolnaia), 3 sferturi de pahar de mancă de grâu (arpacaş, grâu pentru colivă), un pahar cu miez de nucă, două cepe, 3 linguri de untdelemn, o jumătate de linguriţă de boia de ardei sau pastă de tomate. Scrumbiile se curăţă de piele şi de oase, după care se fierb timp de 5 minute. Se scurg bine şi se trec prin maşina de tocat. Manca (arpacaşul) de grâu se pune la fiert în două căni şi jumătate de apă, trebuie să obţinem o fiertură de consistenţă tare, să nu fie moale. Se trage de pe foc, se lasă să se răcească şi se adaugă în el o lingură de untdelemn. Se amestecă peştele cu grâul fiert şi cu nucile şi se trece totul prin maşina de tocat, ca să se obţină o pastă omogenă. Ceapa se toacă mărunt şi se rumeneşte în untdelemn. Se adaugă bulion sau boia şi se lasă să se răcească. Se adaugă în compoziţie şi se mai dă o dată totul prin maşina de tocat. Se mănâncă pe pâine. Unii nu mai trec şi ceapa călită prin maşina de tocat, ci o folosesc ca un fel de sos, precum cel care se face pentru fasolea făcăluită.
(Mănăstirea Hirova, Republica Moldova)


Chifteluţe din peşte
600 g crap sau şalău, o lingură de pastă de tomate, o ceapă, o felie de pâine urscată, 3 linguri de făină de grâu, o legătură mică de mărar, sare, piper, untdelemn pentru prăjit; facultativ: un ou. Mai întâi peştele se bate cu mânerul de lemn al unui cuţit, pentru a se desprinde mai uşor pielea. Se taie capul, se curăţă de intestine, se scoate pielea, se desprinde şira spinării, iar apoi, cu mâna, se încearcă să se scoată toate oasele mai mici. După aceea, carnea peştelui se trece de trei ori prin maşina de tocat, pentru ca să se macine şi oasele rămase. Se trece şi ceapa prin maşina de tocat, apoi felia de pâine uscată. Se adaugă făina de grâu, sarea, piperul şi se amestecă, pentru ca să se lege. Cine vrea, poate să pună şi un ou în compoziţie. Se înfierbântă untelemnul şi, cu mâna udă, se formează chifteluţele. Se aşază pe un platou, apoi se şterg mâinile de apă şi se prăjesc chifteluţele pe amândouă părţile. Se servesc calde.
(Mănăstirea Plumbuita, Bucureşti)


Borş pescăresc
Un crap de aproximativ un kg sau un somotei (somn mai mic) sau un şalău ori un kg de biban sau plătică, 800 g peşte mic (obleţi, ghiborţi), piper, două cepe, un păstârnac, două rădăcini de pătrunjel, o ţelină, doi cartofi, o legătură de leuştean, o legătură de pătrunjel, sare după gust; facultativ: două ouă, 3-4 linguri de hrean ras, un măr; pentru acrit: 300 ml borş sau 3-4 linguri de oţet.
Peştele se curăţă, se spală şi se taie în bucăţi potrivite. Se fierbe mai întâi peştele mic, cu piper şi sare. Pentru fiert, se foloseşte o oală mare, să iasă cât mai multă zeamă. Când e foarte bine fiert, se trece prin sită şi se pune pasta obţinută deoparte. În zeama rămasă, se pun la fiert rădăcinile de pătrunjel, cu ceapa şi păstârnacul. După ce au fiert bine, se strecoară şi se pasează. (Legumele se pot păstra şi întregi, urmând a fi servite aparte, ca garnitură la peştele mare, fiert). În restul de zeamă, se fierbe şi peştele mare. Când e gata, se adaugă peştele mic pasat şi legumele pasate. Borşul se fierbe separat, după care se toarnă în oală şi se mai lasă 5-10 minute să fiarbă împreună. Dacă se preferă, se poate acri cu oţet (care se adaugă aproape de finalizarea mâncării), în loc de borş. Cu două minute înainte de a opri focul, se pune pătrunjel şi leuştean tocat mărunt şi se acoperă cu un capac. Facultativ, se poate pune la fert, o dată cu legumele, şi un măr. De asemenea, cine doreşte poate să dreagă acest borş cu două ouă bătute, iar atunci când se serveşte se poate adăuga şi o linguriţă de hrean, direct în farfurie. Unii servesc acest borş cu carnea peştelui mare pusă în altă farfurie, separat, ca un rasol (eventual şi cu legumele alături), şi îi adaugă hrean ras.
(Isaccea, judeţul Tulcea)

×
Subiecte în articol: caiet de retete