x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Poveşti de viaţă, folclor şi delicii

Poveşti de viaţă, folclor şi delicii

de Carmen Dragan    |    03 Sep 2009   •   00:00
Poveşti de viaţă, folclor şi delicii

Rutenii sau rusinii, populaţie care descinde dintr-o ramură slavă ce aparţine popoarelor indo-europene, nu puteau să lipsească de la Festivalul ProEtnica, de la Sighişoara. Ei au adus poveşti de viaţă, obiecte din folclorul lor, iar pentru cei interesaţi, numeroase reţete pe care le poate încerca oricine în bucătăria sa. Mâncărurile specifice rutenilor sunt simple, dar gustoase. Rosilneţia, varaneţi sau craplechi sunt doar câteva dintre specialităţi. Toţi cei prezenţi au putut dansa pe ritmurile muzicii rutenilor.



Popas în istorie
Despre ruteni se ştie că teritoriul de baştină este cunoscut sub numele de Rusia Subcarpatică şi se întinde în părţile limitrofe ale Ucrainei, Poloniei şi Slovaciei, iar ei se mai numesc de ruşi carpatini, rusini carpatini sau ruteni transcarpatini. Abia în anul 1918 se afirmă identitatea naţională a rutenilor. Acum se constituie Consilii Naţionale Rutene la Ungvar, Preşov şi Sighet. Din acest moment, rutenii rămân răspândiţi în Europa Centrală Răsăriteană, dar nu au reuşit să-şi constituie un stat naţional. Doar în Cehoslovacia a funcţionat o regiune autonomă a rutenilor între 1919 şi 1938. După al doilea război mondial, Rusia Subcarpatică este preluată de URSS şi de Ucraina Sovietică.

Cea de-a Treia Renaştere Naţională
În anul 1989 are loc Cea de-a Treia Renaştere Naţională. Astăzi, rutenii au o viaţă remarcabilă în România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia-Muntenegru, Croaţia, Germania, Canada şi Ucraina. În România,  Slovacia, Polonia şi Ungaria, rutenii beneficiază de autonomie culturală. Încă din anii '90 funcţionează numeroase asociaţii culturale care au drept scop afirmarea carpato-rutenilor ca etnie distinctă, un sprijin important venind şi din partea Centrului de Cercetări Carpato-Rutene din Statele Unite ale Americii.

Personalităţi rutene
Aleksander Duchnovici a fost prelat, pedagog, scriitor şi om de cultură, care s-a ocupat de răspândirea culturii în rândul maselor largi. Crezul său este sintetizat într-o expresie care şi astăzi îi sensibilizează şi îi mobilizează pe rutenii de pretutindeni: "Am fost, sunt şi voi fi rusin!". El a scris şi versurile imnului adoptat de Congresul Mondial al Rusinilor: "Rusini subcarpatici, treziţi-vă din somnul cel adânc!". O altă personalitate marcantă a rutenilor a fost şi Paul Robert Magocsi,  care a reuşit prin energia sa să trezească conştiinţa de sine a acestei naţii vitregite de soartă. În 1991, toate organizaţiile s-au întâlnit în cadrul primului Congres Mondial al Rutenilor. Rutenii din România au aderat abia în 2003, prin participarea la al VII-lea Congres, când au fost mobilizaţi de Gheorghe Firczak, cel care a înfiinţat în anul 2000 Uniunea culturală a rutenilor din România. În cadrul acestei uniuni au fost valorificate comorile culturale şi spirituale ale rutenilor din fiecare colţ al României. El a publicat studii de istorie, care au elucidat perioade importante din istoria acestui popor. Cu sprijinul său au apărut grupuri artistice la Bistra (Maramureş), la Peregul Mare (Arad) şi la Dărmăneşti (Suceava).

Pictorul american Andy Warhol este o altă personalitate de origine ruteană. El a fost celebrat la Festivalul de film "Anonimul", organizat la Sfântu Gheorghe. Artistul a devenit celebru prin portretele unor celebrităţi ale epocii.

Rosilneţia
Este varză acră cu fasole sau cartofi, dar putem să adăugăm şi costiţă afumată. Alegem o varză acră căpăţână sau verze mai mici, fasole albă sau cartofi tăiaţi în patru. Se fierbe varza acră separat, fasolea sau cartofii separat cu câţiva morcovi, o ceapă, ţelină, pătrunjel, păstârnac. Se potriveşte de sare şi piper. Dacă se adaugă costiţă afumată, aceasta se căleşte separat.

Varaneţi
Facem un aluat de pâine şi îl întindem pe masă. Foaia trebuie să fie subţire. O tăiem în pătrate pe care le fierbem în apă clocotită cu puţină sare. Le scoatem şi le aşezăm pe farfurie, le stropim cu unt, smântână, nucă măcinată şi le servim fierbinţi.

×
Subiecte în articol: proetnica