x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro › Timp liber › Culinar › Povestile Pelesului

Povestile Pelesului

de Monica Andronescu    |    24 Aug 2005   •   00:00
Povestile Pelesului
28 SEPTEMBRIE 1906
Regina Elisabeta a Romaniei, principesa de Wied si sotie a regelui Carol I, a ramas cunoscuta in istoria culturii romane sub pseudonimul Carmen Sylva. Cu o extraordinara sensibilitate, sesizabila de altfel in toate lucrarile ei literare, regina scriitoare, cum a fost adesea numita, s-a implicat adanc in tot ceea ce a insemnat istorie si traditie a poporului roman. "Am avut in partea mea rara fericire de a auzi cantecul Romaniei, cand era inca ascuns in necunoscut. El m-a facut de am patruns in inima poporului meu, parc-as fi din el nascuta. Da. Dintr-insa din nou m-am nascut, caci ce simt, la ce scoala am invatat? Lumea basmelor romanesti m-a inconjurat cu tot farmecul si versul romanesc a cantat in inima mea."

De aceea, in volumul "Povestile Pelesului", aparut prima data in 1883, la Leipzig, se va observa mai bine decat in oricare alta parte puternica amprenta a povestilor romanesti. Si fiecare munte din Bucegi isi va afla legenda lui. Astfel, in viziunea scriitoarei, Peles e un voinic minunat cu parul cret si ochi adanci, albastri, Jipii, doi frati gemeni care iubesc aceeasi fata... Felul in care Carmen Sylva isi construieste povestile dovedeste cunoasterea profunda a vietii oamenilor obisnuiti, a realitatilor satului romanesc. De la horele din zilele de sarbatoare, cand flacaii isi alegeau miresele, si pana la asezarea mesei si la felurile de mancare traditionale, regina nu omite nici un detaliu. Muntele Furnica, apoi Caraimanul, Varful cu Dor sau Piatra Arsa, Jipii si Urlatoarea se nasc pe rand, repovestite.

Cucerita in aceeasi masura de frumusetile din jurul Pelesului si de sufletul oamenilor de prin aceste locuri, Carmen Sylva nu va ramane indiferenta nici la harul eminescian, iar intalnirea cu poetul, caruia ea insasi ii va oferi o ceasca cu ceai, o va marca pe regina pentru totdeauna. "Mi-am dat foarte bine seama ca din tot ce i-am oferit in timpul vizitei, ceasca de ceai pe care i-am servit-o eu insami a fost singurul lucru ce i-a facut placere. (...) In toata viata mea el a ramas pentru mine imaginea poetului insusi..."

CEGA SI SPINARE DE CAPRIOARA


La Peles, meniul a cuprins: Potage Xavier/Sterlet bouilli, sauce mousseline/Selle de chevreuil à la cr"me/Petits pois au beurre/Volaille rôtie, Salade/Soufll... à la B...chamel/Dessert. De remarcat echilibrul intre preparatele usoare (supa, peste fiert, mazare, salata, sufleu, carne de pasare) si spinarea de caprioara in sos de smantana. (S.L.)

POTAGE XAVIER


(Supa Xavier)

Bateti bine doua oua intregi impreuna cu o lingura cu faina, un praf de sare si putin asmatui tocat (in lipsa acestuia, puteti folosi patrunjel verde, care insa nu are acea aroma usor mentolata a asmatuiului). Intr-un vas puneti la fiert legume intregi (ceapa, radacina de patrunjel, morcov, pastarnac, telina). Dupa ce au fiert, strecurati supa (bouillon) si aduceti-o din nou la punctul de fierbere. Treceti apoi pasta obtinuta din oua, faina si asmatui printr-o sita cu ochiuri mari, plimband sita deasupra vasului cu supa si amestecand din cand in cand in oala cu o furculita, pentru ca taiteii astfel obtinuti sa nu se lipeasca. Fierbeti 3 minute. Adaugati putin asmatui proaspat tocat deasupra.

STERLET BOUILLI, SAUCE MOUSSELINE


(Cega fiarta cu sos muslin)

Pestele se portioneaza si se fierbe. Pentru pregatirea sosului, puneti intr-o caserola foarte mica trei galbenusuri de ou, un praf de sare fina, o idee de piper alb macinat, o nuca de unt si o jumatate de lingurita cu zeama de lamaie. Asezati aceasta caserola la bain-marie, cu apa rece, deasupra unui foc slab, amestecand repede cu telul pe masura ce se incalzeste apa. Evitati ca apa sa se incalzeasca foarte tare! Trageti vasul de pe foc cat inca se poate tine degetul in apa fierbinte. Cand ouale s-au facut cremoase, adaugati 150 g de unt taiat in bucatele foarte fine. Dupa ce ati incorporat untul, pastrati sosul in caserola, la bain-marie, pentru a-l tine cald pana in momentul servirii. Sosul nu se va servi niciodata foarte cald. Se potriveste foarte bine cu preparate din peste, legume, oua s.a.

SELLE DE CHEVREUIL À LA CREME


(Spinare de caprioara à la creme)

Spinarea de caprioara trebuie marinata 2-3 zile, impanata si fripta la cuptor, iute. Cand este gata - le atentionau Guichard si Waygart pe gospodinele din Romania inceputului de veac XX - se stinge cu smantana si zeama de lamaie.

PETITS POIS AU BEURRE


(Mazare cu unt)

Puneti mazarea intr-un vas cu apa adusa la fierbere si continuati fierberea fara sa puneti capacul. Cand s-au inmuiat, scurgeti mazarea si puneti-o intr-o cratita aflata pe foc, lasand-o cateva clipe sa se usuce. Adaugati apoi unt, sare si putin zahar. Lasati pe foc cateva minute. Trageti cratita de pe foc si scuturati-o cu putere, pentru ca boabele de mazare sa se lipeasca intre ele si mancarea sa aiba un aspect usor cremos, si nu acela al unor boabe care plutesc intr-un sos subtire.

VOLAILLE RÔTIE


(Friptura de pasare)

Timpul de preparare pentru o pasare de 1,5 kg-2 kg este de 50 de minute. Mai intai se pune putina sare grunjoasa in interiorul pasarii. Apoi pasarea se asaza pe o tava pentru friptura, impreuna cu o bucata de unt si se pune deasupra focului puternic. In timpul prajirii, se intoarce in grasime si se sareaza din cand in cand. Vom recunoaste pasarea daca este fripta atunci cand zeama pe care o lasa este limpede. Putem prepara un suc (sos subtire), din jiul (sucul) lasat de pasare in timpul frigerii (indepartand intai grasimea), putina apa si sos caramel, pentru culoare. Asezata pe un platou, impreuna cu acest suc, pasarea va avea un aspect foarte placut.
×
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri