Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vom face astăzi o dublă călătorie culinară... pascală. Una în provinciile istorice ale României – la Iaşi, în Moldova, la Făgăraş, în Ardeal, la Grădiştea Călăraşilor, în Muntenia –, şi alta în timp, pentru că reţeta de Cozonaci este extrasă din prima carte de bucate românească, “200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti” a cărturarilor din Mihail Kogălnicea şi Costachi Negruzzi. Şi dacă reţeta regelui-cozonac ne vine din Ieşii celor 7 coline, pasca e de la poalele Făgăraşilor şi borşul de miel (cel de-nceputul fiecărei mese din ziua Învierii) e de la ţărmul Dunării.
Cozonaci
“Ia trei ocă (1 oca = aproximativ 1 kg – n.n.) de făină, faci plămădeală cu o litră (aproximativ 250 g – n.n.) drojdie de bere (la vremea aceea, drojdia nu era solidă, ca azi, deci cantitatea va fi mult mai mică, de fapt – n.n.) şi cu una litră de lapte, puind şi trei ouă întregi, laşi de dospeşte frumos şi pui două litre şi jumătate de lapte, 18 ouă întregi, trei litre de unt topit şi sarea trebuincioasă şi, frământându-l până ce se desprinde de mâini; apoi lasă de dospeşte frumos şi, după ce au dospit bine, întoarce aluatul, îl mai lasă puţin de şede, pe urmă, făcând cozonaci, îi ungi cu gălbenuş de ou şi-i dai la cuptori”.
(Reţetă din volumul “200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti”, autori: M. Kogălniceanu & C. Negruzzi, 1841, Iaşi)
Vezi şi:
Reţetă de Pască cu brânză proaspătă de vaci, ca la Făgăraş
Borş de miel, ca la Călăraşi
