x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Ruga din locaşul lui Neagoe Basarab

Ruga din locaşul lui Neagoe Basarab

19 Sep 2007   •   00:00

Pentru un popor aproape in intregime ortodox, Fecioara Maria a avut un rol deosebit de important, fiind cel mai adorat personaj din panteonul creştin, după Hristos. Alături de cultul şi adorarea lui Iisus s-a născut la noi şi cultul venerării Fecioarei Maria. Luna septembrie stă sub semnul Fecioarei Maria, pentru că la inceputul lunii, la 8 septembrie, se sărbătoreşte naşterea ei.

Pentru un popor aproape in intregime ortodox, Fecioara Maria a avut un rol deosebit de important, fiind cel mai adorat personaj din panteonul creştin, după Hristos. Alături de cultul şi adorarea lui Iisus s-a născut la noi şi cultul venerării Fecioarei Maria. Luna septembrie stă sub semnul Fecioarei Maria, pentru că la inceputul lunii, la 8 septembrie, se sărbătoreşte naşterea ei.

Nenumărate mănăstiri din ţara noastră au hramul Maicii Domnului. Numai in judeţul Vălcea există nu mai puţin de 51 de biserici şi mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului, printre care amintim: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Govora şi Mănăstirea Frăsinei. Cu hramul Naşterea Maicii Domnului sunt 13: schitul Mănăstirii Hurezi, schitul Ostrov, Mănăstirea Dintr-un lemn etc., iar schitul din peştera Bistriţa are ca hram Ovedenia.

Vatră de lumină

In nenumăratele excursii pe care le-am organizat pe la mănăstirile din judeţul Vălcea, schitul Ostrov din Călimăneşti a fost un obiectiv pe care nu l-am ratat niciodată, pentru că aici am găsit o oază de viaţă duhovnicească.

De la maica stareţă am aflat că este ctitoria domnitorului Neagoe Basarab şi a soţiei sale Despina. A fost construit la inceputul secolului al XVI-lea, iar numele ii vine de la faptul că mănăstirea este ridicată pe un ostrov (insuliţă) al Oltului.

Bogăţie spirituală

In arhitectura interioară am remarcat "tămpla aurită" din lemn de tei, icoanele impărăteşti vechi de cănd s-a construit schitul şi icoana Maicii Domnului, restaurată in 1791 de Ioan Zugravul, un cunoscut pictor de biserici al locului. De la Mănăstirea Ostrov au fost duse la Muzeul de Artă al Romăniei trei icoane de o mare valoare artistică. Este vorba de "Sfăntul Nicolae", "Coborărea de pe cruce" şi "Sfăntul Sava".

Tot aici, in acest locaş sfănt, au fost călugărite soţia lui Neagoe Basarab, doamna Despina, cu numele de Platonia, şi mama lui Mihai Viteazul, cu numele de Teofana.

Parfum de mere

Mănăstirea pare un colţ de rai prin credinţa măicuţelor care ne-au intămpinat cu bunătatea lor de fiecare dată, prin livada mică, dar foarte frumos ingrijită, prin grădina de flori impresionantă, in care se pot vedea obiecte lucrate din crengi, cum ar fi o făntănă, o roabă, măsuţe şi scaune, unde te poţi reculege in voie.

In parcul din faţa mănăstirii se află şi bustul lui Mihai Eminescu, semn că poetul a fost inspirat de aceste meleaguri. Tot aici, in mijlocul grădinii cu diverse flori multicolore, m-am bucurat de plăcintele cu mere şi scorţişoară şi de gogoşile de post pe care călugăriţele locului le pregătesc cu mult drag. Ele vă aşteaptă să poposiţi in locaşul sfănt.

Turte mănăstireşti

Ingrediente: un kg de făină,

30 g drojdie, o lingură de ulei, o linguriţă de sare, 500 ml apă călduţă.

Preparare: Făina, drojdia şi lingura de ulei se amestecă, adăugăndu-se din cănd in cănd puţină apă călduţă. Se frămăntă bine aluatul, după care se lasă să crească aproximativ o oră, pănă cănd devine pufos. Se formează turtiţe. Cu un sucitor se intinde căte o foaie din aluat şi i se dă o formă rotundă, cu diametrul cam căt palma intinsă. Se prăjesc in ulei, intorcăn-du-se pe o parte şi pe alta pănă se prăjesc suficient. Este bine să nu daţi focul prea iute, pentru a nu se arde la suprafaţă şi a rămăne crude in interior. Aceste turte pot inlocui păinea, fiind foarte gustoase şi sănătoase. La mănăstire se gătesc in zilele de post.

Basbusă

Ingrediente: 600 g iaurt, 600 g griş, 200 g miere, un kg vişine fară sămburi proaspete sau congelate, 60 g nucă de cocos rasă, 10 g unt.

Preparare: Se freacă iaurtul cu grişul. Se adaugă mierea. Se unge o tavă cu unt, se tapetează cu griş şi se toarnă compoziţia. Se presară vişine, apoi cu nucă de cocos şi se dă la cuptor, la foc potrivit. Se lasă 25 de minute. După ce s-a răcit se taie in romburi sau in triunghiuri. Suplimentar, se poate unge deasupra cu gem, peste care se presară nucă măcinată, mai ales atunci cănd se serveşte a doua zi.

Varză cu bame

Ingrediente: două kg varză, două cepe, 300 g bame, un kg roşii proaspete, o jumătate de linguriţă de sare, trei linguri de ulei.

Preparare: Se curăţă varza, se dă pe răzătoare, apoi se freacă cu sare. Se curăţă ceapa, se toacă mărunt şi se pune la foc mic impreună cu varza. Se acoperă cu un capac şi se amestecă des. Se opăresc roşiile, se curăţă de coajă şi se toacă foarte mărunt, iar cănd varza s-a inmuiat suficient se pun roşiile la fiert. Se spală bamele, se curăţă şi se adaugă peste varză.

Se amestecă des. La sfărşit se toarnă uleiul şi se poate lăsa la

cuptor timp de 15-20 de minute.

Se serveşte cu mămăliguţă caldă.

Pateu de soia

Ingrediente: 500 g soia fiartă, 300 g cartofi fierţi, 4 căţei de usturoi,

3 ouă fierte, 3 linguri de ulei, un vărf de cuţit de sare.

Preparare: Se inmoaie soia de seara in apă călduţă, se schimbă apa şi se fierbe. Se dau prin maşina de tocat soia, cartofii, ouăle şi usturoiul. Se amestecă foarte bine cu ulei, adăugăndu-se sarea. Se poate presară şi puţină sare de lămăie sau se poate prepara o maioneză, care se amestecă bine cu pateul gata preparat.

×
Subiecte în articol: mănăstirea popasuri monahale