Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu de puţine ori (dar, poate, încă de prea puţine...) aţi citit în paginile Jurnalului de bucătărie relatări despre regii şi reginele, prinţii şi prinţesele României. Meniuri şi istorisiri de la nunţi şi logodne regale, de la dineuri de gală ori prânzuri obişnuite, la Castelul Peleş ori la Palatul Cotroceni - toate aveau în centrul lor povestea urmaşilor "acvilei negre" din castelul de la Sigmaringen, de unde se trage stirpea regilor României.
Ne-am întrebat de multe ori: "Şi regii mănâncă, nu-i aşa?", iar răspunsurile ne-au făcut să privim (şi să citim) istoria altfel, fără a face apologia monarhiei, dar devoalând, fără reticenţe, câteva evenimente şi întâmplări, cu încărcătura lor de emoţii.
De data aceasta, întrebarea (afirmaţie/adevăr) este următoarea: "Şi prinţesele gătesc mâncare, nu-i aşa?" şi a fost provocată de un eveniment la care am participat la începutul săptămânii trecute, în... bucătăria Palatului Elisabeta, reşedinţa familiei regale, la Bucureşti.
Principesa Margareta a fost gazda şi principalul protagonist al evenimentului de lansare a parteneriatului cu Casa Regală a României - etapă premergătoare pentru obţinerea statutului de Furnizor al Casei Regale - a unei importante firme producătoare de electrocasnice şi aparate de gătit.
Pentru obţinerea titlului, regula este ca produsele firmei respective să fie testate timp de un an, după care, dacă titlul este acordat, el este valabil vreme de trei ani (apoi putând fi reînnoit). Politica în domeniu a Casei Regale este de a acorda acest titlu cu precădere producătorilor români, aşa cum s-a întâmplat cu creatoarea de modă Doina Levintza sau cu producătorii magiunului de Topoloveni.
TRUCURI CULINARE
În ce priveşte noul parteneriat, să spunem că luni, 13 septembrie, Principesa Margareta a gătit pentru jurnaliştii invitaţi la eveniment două preparate - Sufleu de casă din brânză, pus pe legume, cu perle de cartofi şi peşte întreg copt în crustă de sare - folosind noul model de cuptor cu aburi Electrolux.
Cu o eleganţă desăvârşită, Alteţa Sa Regală a mânuit cu precizie şi telul, şi lingura de lemn, oferind din când în când celor prezenţi şi câte un "truc" gastronomic. Sarea folosită pentru prepararea peştelui trebuie să ajungă la o consistenţă ca a nisipului, pentru asta baţi câteva albuşuri, apoi adaugi sarea şi mai torni din când în când puţină apă, continuând să amesteci - dacă reuşeşti dozajul, atunci, după ce scoţi peştele din cuptor, sarea se va desface uşor, ca o mască, lăsând peştele curat. Nu trebuie să crestezi peştele când îl coci în sare, doar îi scoţi intestinele prin tăietura de pe burtă şi îl speli; nu-i cureţi nici solzii; peştele îşi trage astfel doar câtă sare are nevoie... etc., etc...
REŢETE ŞI POVEŞTI
Pasionată de arta culinară, Principesa Margareta a primit cu mare bucurie şi darul oferit de Jurnalul Naţional, seria completă a "Poveştilor bucătăriei româneşti" de Radu Anton Roman, răsfoind încântată paginile şi alegând reţetele strămoşeşti care urmează a fi gătite în cuhnia Palatului Elisabeta. Cu atât mai mult i-a făcut plăcere darul nostru, cu cât Alteţa Sa Regală are în curs de apariţie, la Editura Curtea Veche, o carte de meniuri, reţete şi istorisiri de la curţile regale ale Europei de azi. Dar despre acest subiect vom scrie în curând.
Peşte întreg în crustă de sare
Aveţi nevoie de două albuşuri, 4 kg sare grunjoasă de salină sau de mare, două plătici de 500 g, curăţate de intestine, ulei de măsline, o legătură de rozmarin proaspăt, o legătură de cimbru proaspăt. Nu cumva să intraţi în panică - nu va trebui să mâncaţi 4 kg de sare! Ideea este să îmbrăcaţi peştele într-un strat umed de sare înainte de a-l introduce la cuptor.
În timpul coacerii, sarea se usucă, formând în jurul peştelui o crustă tare care menţine sucurile în interior. După coacere, crusta se sparge în bucăţele, iar în interior veţi găsi un peşte gustos şi suculent. Sarea va fi umezită cu puţin albuş de ou şi apă, pentru a obţine o crustă formată din bucăţi mari, uşor de mânuit. Numai peştele întreg poate fi gătit în crustă de sare, aşa că nu faceţi nici o tăietură în peştele curăţat şi eviscerat. Altfel sarea va pătrunde în carne şi aceasta va fi prea sărată. Nu vă faceţi griji în ceea ce priveşte tăietura de pe abdomenul peştelui, fiindcă aceasta va fi protejată de ierburile aromate cu care umpleţi peştele. Vestea bună este că peştele nu trebuie curăţat de solzi înainte de coacere, deoarece nu veţi consuma pielea care a fost în contact cu sarea. Această reţetă poate fi pregătită şi din alţi peşti, precum somon, lup de mare...
Încingeţi cuptorul la 200 g Celsius (treapta 6). Bateţi albuşurile până când se întăresc şi încorporaţi sarea. Adăugaţi câteva linguri de apă şi amestecaţi până când sarea este umedă, dar nu udă. Dispuneţi jumătate din cantitatea de sare pe fundul unei tăvi pentru cuptor într-un strat cam de 1 cm grosime. Ungeţi peştele peste tot cu ulei de măsline şi umpleţi cavitatea abdominală cu câteva fire de cimbru şi de rozmarin. Nu exageraţi cu rozmarinul, fiindcă s-ar putea să nu se simtă aroma peştelui. Aşezaţi peştele în tavă şi acoperiţi-l cu restul de sare, bătătorind-o şi completând crusta acolo unde nu se mai vede pielea peştelui. Dacă în tavă nu încap ambii peşti, nu-i nici o problemă, puteţi lăsa afară capul şi coada; doar corpul trebuie să fie îngropat în sare. Introduceţi tava în cuptorul încins. Doi peşti de câte 500 g, ca în reţeta de faţă, sunt gata în circa 20 de minute; pentru un peşte de 1-1,5 kg veţi avea nevoie de 30-35 minute. Când peştele este gata, scoateţi-l din cuptor, duceţi tava la masă şi lăsaţi-l să stea câteva minute - 2-3, dacă este un peşte mic, sau chiar 10 minute, dacă e mai mare. Pentru a servi, spargeţi crusta şi înlăturaţi sarea. Scoateţi ierburile aromate şi înlăturaţi pielea peştilor, cu excepţia capului şi a cozii. Peştele gătit în acest fel este foarte bun cu garnituri simple precum salatele (deosebit de bună e salata de fenicul ras), spanacul sau dovleceii înăbuşiţi.
Sufleu de casă din brânză pus pe legume cu perle de cartofi
Pentru sufleul de casă din brânză aveţi nevoie de: 160 g brânză de vaci, 160 g brânză cuarc, 80 g brânză rasă (Parmezan/ Edam (Olanda)/ Emmenthal), două ouă, două linguri de ierburi mixte (pătrunjel, ierburi fine - arpagic tarhon, măghiran, creson, asmăţui etc.), un căţel de usturoi tocat, sare de mare naturală, piper, nucşoară, ulei pentru vasul de gătit. Puneţi cuarcul şi brânza de vaci într-o sită foarte fină şi scurgeţi pentru 30 de minute. Combinaţi toate ingredientele pentru sufleu. Amestecaţi bine şi condimentaţi după gust. Ungeţi cu puţin ulei 4 vase pentru cuptor şi umpleţi-le cu amestecul acesta. Puneţi în cuptor, într-o tavă cu apă (bain-marie) la 160 grade Celsius, pentru 30-45 de minute, până când sunt gata. Pentru patul de legume aveţi nevoie de următoarele ingrediente: 150 g fasole verde proaspătă, curăţată, 150 g ardei verzi şi roşii, 150 g cartofi curăţaţi, 150 g ţelină curăţată, 3 linguri de ulei de măsline presat la rece, o lingură de pătrunjel tocat, o lingură de ierburi tocate, sare de mare naturală, consomeu de legume. Tăiaţi pe diagonală fasolea verde, în bucăţi mici de 1 cm lungime şi opăriţi-le pentru 5 minute. Tăiaţi morcovii, ţelina şi ardeii în bucăţi alungite. Într-o oală fierbeţi uşor, înăbuşit, morcovii, ţelina şi ardeii, în puţin ulei. Adăugaţi fasolea verde. Condimentaţi cu sare, diluaţi cu puţin consomeu şi fierbeţi la foc mic până când legumele sunt "al dente" (uşor tari). Adăugaţi ierburi proaspete. Pentru perlele de cartofi folosiţi: 800 g cartofi, curăţaţi, două linguri de suc de sfeclă roşie. Luaţi cartofii şi tăiaţi-i în biluţe mici, cu un cutter. Fierbeţi-i în sucul de sfeclă roşie. Puneţi deoparte.
