x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Talent, meşteşug şi foarte multă bucurie

Talent, meşteşug şi foarte multă bucurie

de Alina Ramona Anghel    |    30 Iul 2009   •   00:00
Talent, meşteşug şi foarte multă bucurie
Sursa foto: Alina-Ramona Anghel/Jurnalul Naţional

Când eram mici şi orele la şcoală ni se păreau nesfârşite, părinţii ne spuneau, ca să ne mai aline "suferinţa" provocată de vreo materie ce ne dădea bătăi de cap: "Mai e puţin şi vine vacanţa de vară!". Gândul că vom avea la dispoziţie atât timp liber doar al nostru ne insufla dorinţa de a fi mai buni la şcoală, să-i facem în ciudă "materiei buclucaşe".



Şi iată că vacanţa de vară sosea şi bucurie mai mare pe capul nostru nici că era. Unii plecau la bunici sau ce rude mai aveau la ţară. O mică parte din noi însă rămânea acasă. Şi ca să nu ducă lipsa jocurilor, a prietenilor şi a aerului curat, părinţii îi duceau în parcurile pline de verdeaţă, unde îşi făceau prieteni de-o vară, cât ţinea vacanţa.

Meşteri populari

Acum, copiii au parte de tabere organizate la munte, mare şi... în muzee. O astfel de tabără se desfăşoară la Muzeul Satului şi anul acesta. Zic anul acesta, căci se organizează de mulţi ani şi tot timpul locurile oferite la cele 16 ateliere de creaţie au fost ocupate. Copiii nu mai prididesc cu învăţarea şi punerea în aplicare a tehnicilor specifice fiecărui atelier de creaţie. Sunt atât de "prinşi" de ceea ce fac, încât ar vrea ca într-o singură zi să înveţe tot.

Meşterii populari invitaţi de muzeu sunt chiar mai fericiţi decât copiii, căci zi de zi, cu fiecare icoană pictată sau păpuşă cusută, copiii reînvie tradiţiile. Indiferent în ce atelier s-au înscris, ei au parte de o vară minunată, cu zile în care nu au timp să se plictisească, ci dimpotrivă. Şi poate că într-o zi vor ajunge să predea la rândul lor ceea ce învaţă acum de la meşterii populari din Muzeul Satului.

Artă tradiţională

Doamna Cristina Niga, din localitatea Paltinu, judeţul Suceava, este unul dintre meşterii populari invitaţi şi în acest an de Muzeul Satului. A învăţat de mică să încondeieze ouă, mai întâi ca o joacă, apoi ca meserie. Având la dispoziţie toate materialele şi instrumentele necesare, dânsa le arată copiilor tainele meşteşugului, pentru ca la rândul lor ei să continue astfel tradiţia. Pe lângă încondeierea ouălor, doamna Cristina este şi o bună gospodină, dezvăluindu-ne câteva reţete din "repertoriul" culinar al satului său. (Le vom împărtăşi şi noi domniilor voastre chiar)

Obiecte de decor

Pe doamna Florica Petre am zărit-o în ograda unei căsuţe, împreună cu elevii de la atelierul pentru aranjamente decorative. Vine din satul Căţelu, comuna Glina, judeţul Ilfov. Realizează obiecte de decor din pănuşi de porumb, pe care le prezintă de Mărţişor la târguri. Le confecţionează într-un mod unic, nemaiîntâlnit la alţi meşteri care folosesc acelaşi material. "Totul ţine de inspiraţie, de sentimentele pe care le investeşti în acel obiect pe care îl creezi, practic, din nimic." Dar un nimic care îi face pe copii aproape să-şi rateze pauza de masă, nu cumva să piardă ceva. Fiind şi o vrednică gospodină, doamna Florica ne-a oferit cu bucurie o reţetă de ruladă cu dovleac pe care obişnuieşte să o pregătească imediat ce acesta s-a copt în grădină.

Preparate de soi
Una dintre "meşteriţele" mai tinere este doamna Georgeta Mirela Avram, din comuna Teişani, judeţul Prahova. Participă deja de doi ani la tabăra de creaţie "Vara pe uliţă". "Îmi place foarte mult să ţes şi asta se reflectă şi în modul în care le arăt copiilor. Au venit foarte curioşi anul trecut să înveţe «meserie», iar anul acesta am avut o surpriză plăcută să-i reîntâlnesc pe mulţi dintre ei".

Îi place, de asemenea, să gătească, una dintre reţetele ei preferate fiind ciorba din cartofi, morcovi şi ţelină, acrită cu zeamă de varză şi aromată cu leuştean tocat. O altă reţetă simplă, dar gustoasă, pe care obişnuieşte să o prepare, este salata din vinete tocate cu usturoi pisat, pe care o serveşte pe felii de pâine de casă. O reţetă "de efect", ne mai spune, este cea de şniţel prahovean, un fel de mâncare ce nu trebuie ratat dacă luaţi masa în zona Prahovei: "Se pune într-o tavă un şniţel de pui, o felie de caşcaval, o felie de şuncă, caşcaval şi încă un şniţel. Se presară caşcaval ras, se pune puţin suc de roşii şi se ţine la cuptor până se topeşte caşcavalul. Se serveşte cu o garnitură de ciuperci călite cu ceapă".

Ciorbă de lobodă - ciorbă de holobâdă (sau holobâză)

Ingrediente: două cepe, doi litri de apă, 4 legături de lobodă, o cană cu iaurt, trei linguri cu ulei de floarea-soarelui, sare, leuştean şi pătrunjel.

Preparare: Cepele se curăţă de foi, se spală şi se toacă mărunt. Se călesc în uleiul încins şi se adaugă frunzele de lobodă tăiate fâşii sau lăsate întregi. Se toarnă în apa care fierbe, se adaugă sare după gust şi se lasă să fiarbă. Când ceapa şi loboda au fiert, se ia de pe foc şi se adaugă iaurtul. Se amestecă, se presară leuştean şi pătrunjel tocat şi se serveşte imediat. Ciorba se poate consuma atât caldă, cât şi rece, cu pâine sau mămăligă.

Mălai de casă

Ingrediente: 600 g mălai, 300 g făină, 20 g drojdie, 275-300 ml apă, 150 g zahăr tos, două ouă, 200 g smântână, sare, iaurt.

Preparare: Mălaiul se opăreşte cu apa clocotită şi se lasă să se răcească. Drojdia se amestecă bine cu puţin zahăr şi două-trei linguri de apă şi puţină sare. Se toarnă peste compoziţia de mălai, se adaugă făina şi se amestecă. Trebuie să rezulte un aluat curgător, dar mai gros. Se toarnă într-o tavă unsă cu ulei, se nivelează şi se coace la foc mediu până devine aurie. Dacă nu se face de post, la compoziţie se mai adaugă două ouă şi o cană cu iaurt, iar deasupra se toarnă smântână amestecată cu zahăr.

Mămăligă de cartofi
Ingrediente: un kilogram cartofi, 250 g mălai, 150 g făină, sare.

Preparare: Cartofii curăţaţi de coajă se spală, se taie mărunt şi se pun la fiert cu puţină sare. Când au fiert, se scurge trei sferturi din apă şi se pun din nou la fiert. Se adaugă mălaiul şi făina, se amestecă şi se fierb. Când se formează o crustă, se amestecă din nou şi se lasă să fiarbă. Când s-a format din nou crusta, se ia de pe foc şi se pune pe un platou. Se serveşte cu tochitură de porc, adică slănină şi carne de porc mărunţite şi prăjite, cu brânză de capră, iaurt sau castraveţi muraţi. Această mămăligă a fost o mâncare de bază pentru oamenii care mergeau la câmp sau făceau munci grele, având nevoie de hrană cât mai consistentă.

Prăjitură cu suc de roşii
Ingrediente: două linguri cu pastă de tomate sau 500 ml suc de roşii, 10 linguri cu ulei, 10 linguri cu zahăr tos, o linguriţă cu bicarbonat, două kilograme mere, zahăr tos pentru mere, ulei pentru mere, gem de fructe.

Preparare: Merele se dau pe răzătoarea cu ochiuri mari, se călesc în puţin ulei, îndulcite cu zahăr după gust şi se lasă să se răcească. Dacă se foloseşte pastă de tomate, se adaugă apă ca să se dizolve şi să rezulte zece linguri. Se pune lichidul într-un castron, se adaugă uleiul, zahărul tos, bicarbonatul şi se amestecă cu un tel. Se adaugă apoi făină treptat cât să rezulte un aluat potrivit de tare şi se împarte în trei bucăţi. Se întind trei foi şi se coc pe dosul tăvii presărată cu făină. Se umplu cu merele călite, se suprapun şi se lasă să se înmoaie apoi se taie bucăţi. Dacă se ung cu gem, se presează cu un tocător şi se lasă câteva zile să se înmoaie, apoi se taie.

Ruladă cu dovleac

Ingrediente: un kilogram dovleac, 600 g zahăr tos, 3 ouă, 3 linguri cu ulei de floarea-soarelui, un vârf de cuţit cu amoniac, o lămâie, două pliculeţe zahăr vanilinat, scorţişoară, făină cât cuprinde.

Preparare: Din ouăle amestecate cu amoniacul stins cu suc de lămâie, 200 g zahăr tos şi ulei, se obţine o compoziţie ce se amestecă bine cu făină până rezultă un aluat potrivit de tare. Se împarte în trei bucăţi şi se întind trei foi. Dovleacul copt se pasează sau se toacă mărunt şi se amestecă bine cu restul de zahăr tos, scorţişoară şi coajă de lămâie. Se întinde o foaie în tavă, se pune compoziţie şi se rulează. Se procedează la fel cu restul de aluat şi compoziţie, se introduc în cuptor şi se coc la foc potrivit până devin aurii. Se scot, se lasă să se răcească 3-4 ore şi se servesc.

Un ucenic de iconar pasionat de bucătărie
O surpriză plăcută am avut-o întâlnindu-l pe Ştefan Ciubotaru din Bucureşti. Are doar 11 ani şi este la atelierul de creaţie al icoanelor pe lemn. După ce mi-a spus ce tehnici se folosesc la realizarea icoanelor pe lemn, asistat de profesoara lui, doamna Denise Clemenco, Ştefan, foarte mândru de el, mi-a mărturisit că ştie şi el câteva reţete de bucătărie. Mi-a spus de la cap la coadă cum se prepară poale-n brâu, făcându-le curioase pe vecinele de peste drum, doamne mai în vârstă şi gospodine la rândul lor, mirate însă că Ştefan a reţinut exact cum se prepară. Şi, ca să arate că nu s-a lăudat degeaba, mi-a zis şi cum se prepară şniţelul vienez cu piure de cartofi sau legume, aşa cum face bunica lui. "Se ia carne de porc sau de pui, se feliază ca să se obţină şniţelele, apoi se condimentează. Se dau prin făină, prin gălbenuş bătut şi iar prin făină. Se prăjesc în ulei încins şi se servesc calde cu un piure din cartofi, pasaţi, cu unt, puţin ulei şi smântână. Dar şi legumele sunt gustoase."

×