Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 6 octombrie, Biserica Ortodoxă il pomeneşte pe unul dintre cei doisprezece apostoli: Sfăntul Toma. De loc era din Paneada, una dintre cetăţile din Galileea, iar intălnirea cu Iisus Hristos avea să-i schimbe viaţa.
La 6 octombrie, Biserica Ortodoxă il pomeneşte pe unul dintre cei doisprezece apostoli: Sfăntul Toma. De loc era din Paneada, una dintre cetăţile din Galileea, iar intălnirea cu Iisus Hristos avea să-i schimbe viaţa. Deşi nu era un om cu prea multă carte, el a dat dovadă de dăruire şi de curaj urmăndu-şi invăţătătorul in pelegrinările sale. După ridicarea la cer a Măntuitorului, prin necredinţa sa, Sfăntul Toma a intărit şi mai mult credinţa oamenilor. "Căci, cănd ziceau ceilalţi ucenici: «Am văzut pre Domnul», el nu voia să-i creadă, pănă ce singur a putut să-L vadă şi să-I pipăie ranele." ("Vieţile sfinţilor")
Numit de atunci "Toma necredinciosul", a călătorit pănă in India, unde a propovăduit cuvăntul Domnului, creştinănd şi ridicănd biserici. In Romănia, trei sunt locaşurile de cult ce se află sub oblăduirea Apostolului Toma: Biserica Sfăntul Apostol Toma din Cărsteni (judeţul Argeş), Biserica Sfăntul Toma din Buzău şi Mănăstirea Sfăntul Apostol Toma din Braşov.
Sămbăta pomenilor
In acest an, ziua Sfăntului Apostol Toma cade intr-o zi de sămbătă. In tradiţia populară, această zi este una inchinată morţilor, o zi in care se pregătesc ofrande alimentare pentru cei trecuţi pe lumea cealaltă. Invăţăturile din bătrăni spun că sămbătă se deschide cerul, iar sufletele celor răposaţi aşteaptă să primească de măncare. "Dacă nu li s-a dat nimic se supără şi se roagă la sufletele celea cărora li s-a dat de acasă, acelea stau la masă cu ceea ce li s-a dat dinainte:
«Imprumută-mi şi mie pănă sămbătă, zice sufletul, că poate mi-or da şi ţi-oi da inapoi»" (Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului romăn"). Raiul se deschide doar sămbăta, iar sufletele pot să intre. Iadul insă e deschis aproape toată săptămăna, excepţie făcănd zilele de sămbătă (cănd dau creştinii de pomană) şi duminică (atunci cănd se aud in biserici rugăciunile preoţilor).
In ziua de sămbătă nici unui gospodar nu ii este ingăduit să văruiască sau să lipească ceva cu lut, căci in felul acesta se astupă gurile celor răposaţi. Pentru că sămbăta este sfărşitul săptămănii, credinţa populară spune că orice lucru inceput acum nu se va sfărşi. La fel, copiii care se nasc sămbăta sunt sortiţi nenorocirilor.
Â
Orez cu carne
Ingrediente: 100 g orez, două roşii, o ceapă roşie, 100 g carne de porc, un ardei gras roşu, sare, piper, 3 fire de pătrunjel, vin alb, cimbru, ulei.
Preparare: Orezul se pune la fiert cu puţină sare. Intr-o tigaie cu ulei incins se căleşte ceapa tocată, apoi se adaugă carnea de porc tăiată in cubuleţe. După ce s-a rumenit carnea se adaugă roşiile fără pieliţe, tăiate mărunt şi ardeiul gras tocat. Se toarnă puţin vin alb şi apă, ca să se aromatizeze carnea, apoi se presară condimentele: sarea, piperul şi cimbrul uscat. Cănd orezul a fiert se scurge apa. Se aşază pe o farfurie sub formă de moviliţă, iar in mijloc se face o adăncitură in care se aşază amestecul de carne cu legume. Se decorează cu frunze de pătrunjel.
