Un cămin primitor departe de casă

Cei care trec astăzi pragul Hotelului Cavendish din Londra, situat la intersecţia străzilor Jermyn şi Duke, nici nu bănuiesc măcar că acesta este de fapt o fărămă de istorie, necontaminată incă de civilizaţia secolului al XXI-lea.

Cei care trec astăzi pragul Hotelului Cavendish din Londra, situat la intersecţia străzilor Jermyn şi Duke, nici nu bănuiesc măcar că acesta este de fapt o fărămă de istorie, necontaminată incă de civilizaţia secolului al XXI-lea. Dincolo de uşi, societatea britanică de sfărşit de secol al XIX-lea incă respiră, iar spiritul Rosei Lewis, cea care a condus timp de o jumătate de secol acest hotel, incă işi face simţită prezenţa. O picătură de istorie in prezent, cam aşa am putea caracteriza atmosfera pe care o trăiesc cu toate simţurile cei care se decid să petreacă căteva ore la Hotelul Cavendish.Â

In anul 1976, atunci cănd in Marea Britanie se difuzau primele episoade din serialul "The Duchess of Duke Street" ("Ducesa de pe Strada Duke"), mulţi britanici şi-o aminteau incă pe Rosa Lewis, supranumită "Regina bucătarilor". Pănă la moartea sa, in 1952, ea a condus unul dintre cele mai rafinate şi mai emblematice hoteluri din Anglia: Cavendish.

Un vis indeplinit

Fiica unui umil ceasornicar, Rosa şi-a urmat cu inverşunare visul de a-şi depăşi statutul, devenind in cele din urmă una dintre persoanele influente ale vremii sale. A fost mai intăi servitoare in casa lordului Henry Norton, iar apoi ajutor de bucătar, reuşind să-l convingă pe maestrul francez Monsieur Alex s-o ajute să inveţe secretele bucătăriei. Soarta ei avea să ia o intorsătură neaşteptată o dată cu sosirea in casa lordului Norton a unui oaspete cu totul aparte: Prinţul de Wales, Albert Edward, viitorul rege Edward al VII-lea, fiul temutei Regine Victoria. Acesta s-a indrăgostit mai intăi de talentele culinare ale tinerei Rosa, şi apoi de inteligenţa şi determinarea ei. Se spune chiar că prinţul refuza să ia masa la prieteni dacă nu se afla acolo şi Rosa, ca să gătească special pentru el.

Cheia succesului

"Niciodată să nu crezi vechea vorbă că drumul spre inima unui bărbat trece prin stomac. Personalitatea contează mai mult - ceea ce spui şi, mai ales, cum o spui. Niciodată nu mă consider o bucătăreasă atunci cănd gătesc. In schimb, mă simt ca o gazdă şi poate din această cauză am reuşit", obişnuia să povestească Rosa Lewis atunci cănd era intrebată care este cheia succesului său.

Şi tot Rosa Lewis spunea că reţeta preferată a Prinţului Albert era şunca de York. Ea obişnuia să o prepare intr-un mod cu totul special, care nu era nici pe departe sofisticat: "Niciodată nu o băgam la cuptor. Pur şi simplu o fierbeam la foc foarte mic, căt să stea mai mult in aburi. Depinde insă de calitatea şuncii din anul respectiv. Dacă era un an bun, o fierbeam puţin. Apoi o infăşuram bine in pănză ca şi cum ar fi fost un cărnat. Este foarte bună dacă o prăjeşti in foarte puţină bere, să stea in aburi. Cănd era gata, nu puneam nici un fel de sos, aveam grijă să se afle alături un pahar de şampanie. Asta ii plăcea regelui Edward să mănănce".

A cincea mamă

Cănd prinţul Edward ajunge rege, relaţia lor incetează, iar Rosa primeşte in dar Hotelul Cavendish. De-a lungul timpului i-au trecut pragul kaiserul Germaniei, lorzii Randolph Churchill şi Northcliffe, generalul Kitchener, Ducele de Windsor, scriitorul G.B. Shaw, dansatoarea Isadora Duncan sau actriţa Ellen Terry. Cavendish era considerat ca fiind nu un simplu hotel, ci "un cămin departe de casa prietenilor". Pentru că obişnuia să-i ajute pe tineri, incărcăndu-le oaspeţilor bogaţi nota de plată, era numită in acea vreme Robin Hood sau "cea de-a cincea mamă". De ce? Ne explică chiar ea: "Ei bine, toţi tinerii care au trecut pragul hotelului aveau o mamă şi două bunici. Mai tărziu vor avea şi o mamă-soacră. Aşa se face că eu sunt a cincea".

Budincă Yorkshire

Ingrediente: două ouă, o jumătate de cană de făină, o jumătate de cană de lapte, un vărf de cuţit de sare, ulei sau untură, stafide.

Preparare: Ouăle se amestecă foarte bine cu laptele şi sarea, apoi se toarnă compoziţia in mijlocul făinii. Se presară stafidele şi se mixează sau se frămăntă cu măinile pănă cănd se obţine o compoziţie mai groasă, de culoare galbenă. Se incinge cuptorul la 230ÞC. Se ung cu ulei sau cu untură formele rotunde pentru budincă şi se lasă căteva secunde in cuptor căt să se topească untura. Se aşază compoziţia de budincă in forme, fără a le umple insă. Se lasă in cuptor timp de 10-15 minute. In timpul acesta nu se va deschide cuptorul pentru ca budinca să nu se lase şi să crească frumos.

Plăcintă ţărănească

Ingrediente: 450 g carne de vită tocată, o ceapă, făină de porumb, o mănă de mazăre, 6 cartofi mari, condimente (nucşoară, piper, pătrunjel, curry, cimbru), lapte, unt, ulei sau untură.

Preparare: Se curăţă cartofii şi se taie in sferturi. Se pun la fiert intr-o oală cu apă şi sare. Intr-o tigaie se incinge uleiul sau untura şi se căleşte ceapa tocată. Cănd a devenit aurie, se adaugă şi carnea. Se ţine pe foc pănă cănd işi schimbă culoarea şi nu mai este roşie. Se adaugă condimentele, mazărea şi căteva linguri din apa in care au fiert cartofii. Se amestecă foarte bine două linguri de făină de porumb cu două linguri de apă caldă. Cănd s-au omogenizat se toarnă peste carne. Se amestecă repede şi se lasă pe foc pănă cănd compoziţia se ingroaşă. Cartofii se sfărămă şi se amestecă bine cu lapte şi unt. Se incinge cuptorul şi se unge cu ulei sau untură o formă de tartă. Se lasă căteva secunde in cuptor să se topească untura. Se adaugă compoziţia de carne şi apoi cartofii piure. Cu o furculiţă se increţeşte la suprafaţă piureul şi se lasă forma in cuptor pănă cănd se rumeneşte deasupra. Se serveşte cu salată de varză roşie.

Friptură de duminică

Se serveşte in mod tradiţional după-amiaza devreme, alături de o garnitură de legume. Inainte era o modalitate practică de a pregăti masa in zilele de duminică. Friptura era aşezată in cuptor şi era gata imediat după ce familia se intorcea de la slujba de duminică. Se foloseşte in general carne de vită, pui, porc sau miel, dar şi raţă, găscă sau curcan. Printre garnituri se află cartofii prăjiţi in sosul de la friptură, napi, varză fiartă, păstărnac, broccoli, fasole verde, mazăre sau rondele de morcov fiert. De regulă, friptura de vită se serveşte cu budincă de Yorkshire şi sos de hrean. Friptura de porc este umplută cu salvie şi ceapă, avănd alături sos de mere şi muştar. Friptura de miel se serveşte cu sos de mentă şi gem de coacăze roşii, iar cea de pui este ornată cu gem de merişor sau sos de păine.