Viaţa cotidiană la Curtea Regală

La sfârşitul iernii ne vom bucura cu toţii de apariţia la Editura Cartex a volumului "Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României 1914-1947". Autoarea este Ştefania Ciubotaru, cercetător la Muzeul Cotroceni, o mai veche prietenă a Jurnalului de bucătărie. În cele opt capitole ale cărţii sunt surprinse cele mai importante aspecte din viaţa de curte: "Familia regală", "Venituri", "Locuinţa", "Vestimentaţia", "Masa", "Timpul liber", "Relaţii", "Sănătate".

Masa şi alimentaţia
În capitolul "Masa" putem afla care au fost obiceiurile legate de servirea mesei şi preparatele ce se puteau mânca la Curtea Regelui Ferdinand, la Curtea Regelui Carol al II-lea şi la Curtea Regelui Mihai. Sursele de informare ale autoarei au fost meniurile păstrate din acea vreme, însemnările Reginei Maria sau ale lui Eugen Buchman (şeful cancelariei Palatului Cotroceni), dar şi Jurnalul de bucătărie, prin articolele pe care le-a scris despre mesele la Curtea Regală a României.

Aşadar, putem citi cum era activitatea unei zile normale la Cotroceni: "Micul dejun se servea în holul etajului al doilea pentru amândoi principii, după obiceiul din străinătate: cafea cu lapte sau ceai, pâine prăjită sau franzeluţe, unt, miere sau marmeladă, fructe. Principelui Ferdinand i se mai servea pe lângă astea şi ouă, friptură la grătar sau şniţel cu cartofi. Prânzul avea loc la ora 13:30, o masă gustoasă, uşoară, compusă din cel mult trei feluri de mâncare. Seara începea cu o cină la ora 20:00 fără invitaţi".

Mesele din zile speciale aveau me­niuri cu adevărat impresionante. La 15 noiembrie 1925, Regele Ferdinand oferea un meniu extraordinar unui grup de senatori şi deputaţi polonezi.

Mai puţin fast
Despre masa la Curtea Regelui Mihai, Ştefania Ciubotaru ne informează că "masa şi alimentaţia s-au pliat pe aceleaşi coordonate ca şi la curtea tatălui şi a bunicului său. Se mânca sănătos, o alimentaţie bazată pe carne (apare şi carnea de porc alături de cea de vită, miel, pasăre, peşte), legume (vinete, fasole, morcovi, dovlecei, ardei gras, sparanghel, conopidă, spanac), foarte multe salate şi fructe. De multe ori însă, meniurile regale nici nu conţineau carne, ci numai paste făinoase şi fructe. O schimbare se observă însă în ceea ce priveşte felurile de mâncare servite la masa regală. Numărul acestora era mai mic (doar 2-3 feluri plus desert şi cafea) şi nu mai aveau fastul celor de la Curtea Regelui Ferdinand şi a Regelui Carol al II-lea".