x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Fashion Imaginea de sine - un lux psihologic

Imaginea de sine - un lux psihologic

de Oana Vasiloiu    |    31 Ian 2010   •   00:00
Imaginea de sine - un lux psihologic

Săptămâna trecută, la mult-aşteptata gală a Premiilor Golden Globe am văzut ceva absolut unic şi pot spune înfricoşător pentru nivelul "covorului roşu" al lumii mondene a Hollywoodului.



La un eveniment atât de public şi de elegant, atât de aşteptat de pasionaţii cinematografiei şi de mulţi critici din lumea modei, am văzut cum este posibil ca o duduie (că nu pot să-i spun doamnă), nominalizată la premiul pentru cel mai bun rol secundar în comedia "Precious" şi câştigătoare a acestuia, să urce pe scenă ridicându-şi rochia şi să ne arate nişte picioare neepilate de cine ştie când, cu unghiile făcute cu 20 de minute înainte de a pleca de acasă. M-am cutremurat când am văzut asta şi m-am întrebat atât: dacă femeia asta nu se respectă şi nu se îngrijeşte pe sine, de ce nu îşi respectă măcar publicul, de ce a venit aşa în faţa unei lumi întregi, sfidând cea mai elementară regulă a bunului-simţ? Nu vorbesc despre simţul stilului (nu se pune problema) sau de prestanţă sau măcar de o ţinută frumoasă (deşi este inadmisibil să nu fi apelat la serviciile unui designer preferat), vorbesc doar despre bun-simţ. Faţă de audienţă. Faţă de oameni în general. Faţă de cei care i-au acordat premiul. Incredibil. Oribil. Monique, actriţă de comedie, mamă a doi copii gemeni, măritată şi având o căsnicie fericită, a plecat de acasă într-una dintre rochiile oarecare din dulap, şi-a încălţat nişte sandale "la culoare", tot din dulap, şi-a făcut repede un machiaj şi a plecat pe covorul roşu al unui eveniment de gală ca şi cum ar fi plecat la piaţă. În replică, ea a susţinut că nu crede în epilarea picioarelor şi că este obositor să faci asta în fiecare dimineaţă şi, în consecinţă, ea poartă totul "natural". Întrebată cum se descurcă cu părul de la subraţ, ea a menţionat că pe acela îl rade dintr-un singur motiv: transpiraţia şi mirosul. În rest, totul trebuie să fie netăiat, nesmuls, neepilat. De când am văzut acest episod, jur că îi iubesc pe metrosexuali şi nu mi se mai pare nimic exagerat sau uşor patologic.

Mâncare bună
De când am fost ultima dată la Escargot (v-am povestit în jurnalul trecut), unde trăiesc de fiecare dată cele mai minunate experienţe culinare, am simţit nostalgia gătitului acasă. Ciudat, m-am surprins şi pe mine! Nu pentru că nu îmi place să gătesc, dar pentru că nu am mai avut timp nici să cumpăr materia primă, nici să stau să improvizez nimic. N-am avut timp şi nici stare. Dar într-o seară, era deja spre miezul nopţii, de foame şi de nevoie am făcut ceva incredibil de repede şi de bun. Vă dau reţeta, este improvizată, dar delicioasă. Aveam strict patru ingrediente în frigider. Le-am pus pe toate în felul următor: un piept de pui tăiat în patru bucăţele, condimentate cu mult rozmarin şi oregano, puţin ulei de măsline - le-am pus într-o tigaie din teflon la foc mediu, peste ele am tăiat fâşii doi ardei graşi roşii şi peste toate am pus o jumătate de borcănel de sos pesto, un vârf de linguriţă de pastă de ardei iute şi iaurt. Am făcut un sos şi le-am lăsat pe plită cam un sfert de oră, sub un capac, la aburi. Cred că ar fi mers la sfârşit puţină lămâie stoarsă. Pentru gurmanzi, cred că o porţie de paste al dente ar fi fost garnitura ideală. Cred! Pentru mine, a fost salata verde cu lămâie. Bun de tot!

Haine frumoase
În jurnalul trecut spuneam ceva despre "layering", mixul de haine de lungimi şi texturi diferite. Acest concept este ideal iarna, iar pentru anumite siluete, mai pline, ar putea fi o soluţie foarte bună, de fapt este cea mai bună. Cu condiţia să păstrăm proporţiile şi să fim atenţi la lungimi. Şi la materiale, şi la culori. Să nu facem nici sorcovă, nici varză. Să reuşim să ascundem imperfecţiunile, nu să le accentuăm mai tare. E foarte mult de vorbit despre ţinutele compuse din mai multe haine de lungimi diferite. Regula de aur este să alegeţi haine uşoare, moi, din materiale cât mai naturale, astfel încât la final să vă simţiţi confortabil şi flexibil şi să vă puteţi mişca în voie. Şi să le combinaţi proporţionate şi armonizate între ele. Adică, să nu aveţi haine prea lungi, materiale prea rigide, mâneci prea strâmte, culori prea multe, printuri şi imprimeuri dubios îmbinate ş.a.m.d. Pot să vă dau câteva idei: tunicile, rochiile special concepute pentru "layering" pot fi purtate peste jeansi (foarte strâmţi, skinny, dar comozi), colanţi sau pantaloni pe picior din materiale care nu se lărgesc. Deasupra puteţi purta cardigan de lungime medie sau jachete din piele sau orice piesă din acelaşi stil cu tunică şi pantaloni. De exemplu, G-star, un brand de jeans şi o casă de haine foarte bună, prezintă ţinute excelente pentru acest tip de "layering"; dacă mergeţi să vă achiziţionaţi jeansii de acolo, veţi găsi şi rochii şi jachete speciale pentru acest mix cool de haine. De asemenea, se poate face un joc de două top-uri fluide de lungimi diferite sau două tricouri de lungimi diferite lăsate peste jeansi sau colanţi şi deasupra un cardigan subţire din lână sau caşmir peste toate astea; lungimea acestuia ar fi bine să nu fie prea scurtă faţă de top-uri, dar nici prea lungă faţă de linia genunchiului. Puteţi combina lâna cu dantela. Jerseul cu catifeaua şi cu pielea. Denimul cu caşmirul şi mătasea. Puteţi combina materialele şi texturile în contraste. Gros cu subţire. Mat cu lucios. Sau stilurile: punk cu romantic.

Pentru un stil mai clasic, la birou, vă recomand cămaşă din bumbac sau mătase (nu poliester, nu elastan, nu vâscoză!) Hugo Boss, Stefanel sau Calvin Klein (sunt reduceri) peste care puteţi pune o vestă decoltată pe rotund, din caşmir sau lucrată din fir subţire de lână, o fustă dreaptă creion sau pantaloni. Nu mai adăugaţi sacou sau taior, ci doar un accesoriu frumos, o broşă mică sau o brăţară frumoasă cu perle. Nu şi broşa, şi brăţara! Ori una, ori alta. Pe deasupra, cu fusta, îmbrăcaţi un palton lung şi fluid, cu o croială frumoasă, iar pentru pantalon alegeţi o lungime medie sau scurtă de haină de lână, o piesă interesantă cu o linie voluminoasă sau o asimetrie. Hainele gen palton, pardesiu, trenci trebuie să aibă personalitate, să vă definească, să nu fie banale şi comune din punct de vedere al croielii, al culorilor, iar materialul trebuie să fie de cea mai bună calitate! Chiar dacă aveţi o singură haină groasă de iarnă, şi de birou, şi de teatru, aceea trebuie să fie de calitate şi scumpă, de designer, să spună ceva. Oricum, paltonul şi trenciul nu trebuie să lipsească. De preferat, trenciul să fie Burberry, nu altceva. Faceţi un efort şi cumpăraţi-vă haine de calitate, puţine, dar bune, nu trebuie să fie multe, varietatea o dăm din accesorizări: eşarfe, curele, centuri etc., dar ideea este aceea de ţinute interesante şi rafinate. Mai ales când purtaţi "layering", să aveţi piesa de deasupra de cea mai bună calitate, să nu te uiţi la ea şi să ţi se pară "cheap" sau o haină de duzină cumpărată doar aşa, că e frig sau că "şi-a mai luat şi o prietenă" (cred că o să spun asta mereu, cu riscul de a mă repeta de fiecare dată). Aceeaşi grijă la încălţăminte! Cizmele, botinele şi pantofii, chiar dacă aveţi câte o pereche din fiecare, acestea sunt accesorii care vă definesc ca stil, trebuie să fie impecabile şi spectaculoase, de designer sau de mare calitate, să fie ca un statement, ca o exprimare permanentă a persoanei care le poartă.

Data viitoare nu mai vorbim despre haine! Ci despre spectacole, călătorii şi lucruri de făcut în timpul liber. Pe curând!

×
Subiecte în articol: jurnal de stil