x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Hobby Pe urmele pantofilor

Pe urmele pantofilor

de Catalina Iancu    |    16 Dec 2010   •   00:53
Pe urmele pantofilor
Sursa foto: Bogdan Chesaru/Jurnalul Naţional

142724-768w9921.jpgAntonello Panaccio ne-a purtat pe ur­me­le pantofilor săi de la Pescara şi Mi­la­no până la Bu­cu­reşti. De­signerul italian a venit din „Cizmă” în urmă cu vreo zece ani, iar de vreo şapte n-a mai plecat din Ro­mâ­nia... decât să se apro­vizioneze cu materiale din ţara natală ori să semneze contracte. An­tonello este mai mult decât un creator de încăl­ţă­min­te: este un artist al pantofilor. Creaţiile sale sunt unicat: sunt fantezie, poe­zie, fascinaţie şi ima­ginaţie.

 „O pereche de pantofi frumoşi nu aminteşte numai de o altă lume, ci este şi o promisiune că va veni un moment când vei aparţine din nou acelei lumi”, scria jurnalista britanică Joan Smith. În viziunea lui Antonello Panaccio însă, calitatea este principala... calitate a pantofilor.

Este designer de încălţăminte, originar din Pescara, dar s-a stabilit în Bucureşti. A făcut Şcoala de Arte din Mi­lano, una dintre cele mai cunoscute în domeniu. „Începutul meu chiar c-a fost o întâmplare. Pe când aveam 14 ani, prietena tatălui meu avea o mare fabri­că de încălţăminte. Fiindcă întotdeauna am avut acest spirit de independenţă, mai ales financiară, m-am dus acolo. Dimineaţa mergeam la şcoală, după-amiaza luc­­ram. S-a întâmpat ca şeful secţiei de design să mă re­marce. M-a chemat la o discuţie şi mi-a spus: «Tu, care urmezi şcoala de artă, stai aici şi lipeşti tălpi? Poţi mult mai mult». Intenţia mea era să mă duc la Belle Arte, dar nu o făcusem încă. Şi mi-a propus: «Vii la mine în birou, stai aici opt luni, te ocupi de design. Dacă îţi place, rămâne să vedem, să te hotărăşti ce vei face; este ceva pentru viitorul tău».

Şi uite că am făcut! Chiar mi-a plăcut foarte mult, eram pasionat. Asta ştiu, asta vreau să fac. Mă duceam să lucrez şi sâmbăta, şi duminica. Liceul de Artă l-am făcut la Pescara, apoi du­pă un an, ca un premiu din partea firmei, m-au tri­mis la Milano. Calificarea mea este maestru de arte.”
A descoperit meleagurile româneşti cu ajutorul carierei şi al drumurilor pe care le face în acest sens:

„Am fost de nenumărate ori la Oradea, la Suceava, Ga­laţi, Brăila, tot ce am găsit aici a fost datorită me­se­riei pe care o practic, altfel nu cred că aş fi ajuns în aceste locuri”. De asemenea, este distribuitor Bigotti şi Leonardo în România. A pus piciorul pe piaţa de la noi în urmă cu mulţi ani. În ceea ce priveşte încăl­ţă­min­tea creaţie proprie, de comandă, Antonello ne-a preci­zat: „Fac asta de vreo 18 ani. Mai greu a fost la început, dar acum vine tot mai multă lume. A fost un succes neaş­teptat. Îmi place să creez, însă vreau să am timp pen­tru a putea să realizez un lucru deosebit; să nu lucrez sub presiune, să nu fac nu-ştiu-câte perechi pe zi”. Încălţămintea creată de Antonello este unicat. E un produs personal şi personalizat deopotrivă.

De ce nu are deocamdată un showroom virtual? Deoa­rece „fiecare model este unic, prin detalii, prin tal­pă sau toc. Nu aş vrea să vină cineva să-mi ceară o pe­re­che la fel. E o muncă de plăcere, nu vreau să le fac pe ban­dă”. Dar nu este exclus ca în viitor să se promoveze şi online. Ce îl inspiră? „Ce se poartă. Trendurile sunt dictate de marile firme, cu toţii aruncăm un ochi acolo. Însă un profesionist reinterpretează, se joacă cu for­mele sau culorile. Trebuie să ai un bagaj cultural foarte amplu. Cu cât cunoşti mai multe, cu atât e o formă de artă. Dar trebuie să ţii cont şi de piaţă: culoarea anului, tocul anului.”

 

„Ţinta mea nu este vedeta”
Ce e interesant la Antonello este că doritorul vine cu ideea, iar el i-o finisează, o ajustează, o pune în practică. Cumpărătorul poate veni cu propriile sugestii, ba, mai mult decât atât, vine şi cu ţinuta la care va asorta pantofii ori sandalele, iar designerul îi recomandă cele mai potrivite combinaţii, astfel încât totul să fie un întreg, să se încadreze în imaginea de ansamblu: „Ca şi la îmbrăcăminte, sunt lucruri care nu se potrivesc oricum sau oricui”. Ca oricare maestru, are, bineînţeles, şi propriile preferinţe: „Tocuri înalte şi platforme – acestea sunt, din punctul meu de vedere, simbolul feminităţii. Ca materiale, folosesc numai piele”.

De la feţe şi tocuri până la catarame şi accesorii, absolut totul e made in Italy. Dacă o clientă are pretenţii deosebite, o culoare mai trăsnită, un model mai fistichiu, le poate onora şi pe acestea. De aceea nici preţurile nu sunt chiar pentru toate buzunarele, ci pentru cele cât de cât pline. Preţurile încep de la 100 de euro şi merg până la… infinit, glumeşte designerul, în funcţie de model, material, accesorii (nelipsitele cristale Swarovski i s-au cerut şi lui), piele de şarpe, de crocodil, chiar şi piele executată cu laser, lacuri.

De când lucrează în Bucureşti a avut comenzi şi de la VIP-urile mioritice – despre unele dintre ele nici nu auzise. Cu toate că a apărut el însuşi în emisiuni de televiziune, conceptul de vedetă nu-l prinde. Nu se consi­deră ca făcând parte din showbiz: „Nu mă văd încadrat în acest sistem. În opinia mea, vedetă este un actor, de exemplu. Designerul este cel care doar îl îmbracă sau îl încalţă. În România însă, toţi sunt vedete! Mai puţin eu… şi mă bucur”, glumeşte Antonello. „Ţinta mea nu este vedeta, ci persoana pasionată de încălţăminte sau care caută o pereche de pantofi deosebită (sau mai multe), pe care nu o găseşte în magazine. Fiecare creaţie e o mică bijuterie… sau mai mare, dacă ne amintim despre pantofii numărul 43, pe care i-a făcut pentru braşoveanca Simona Şerban, cea mai înaltă fată din România.

Fotbalistul Radu Ştefan, un alt client al lui Antonello, a fost şocat că designerul nu-l cunoaşte, deşi fostul dinamovist joacă de câteva sezoane chiar în Italia, la Lazio.Înainte îşi denumea liniile, acum însă le defineşte doar colecţii primăvară-vară, toamnă-iarnă: „Au o viaţă mult prea scurtă. Ar trebui să mă gândesc la mult prea multe nume pentru fiecare în parte”. Designerul a avut multe prezentări în Italia şi la fel de apreciat este şi la noi. „Nu m-am aşteptat să am atâta succes în România.”

 

Antonello Panaccio, un italiano vero
Antonello pune preţ pe pantofi şi la propriu, şi la figurat, dar, înainte de asta, pune pasiune, idei, fantezie. Când vede pentru prima dată pe cineva, privirea îi alunecă spre picioare. Spre pantofi, desigur – e o deformaţie profesională. Îţi poate spune pe loc ce număr porţi. În timp ce încălţămintea masculină se adresează bărbaţilor dinamici, de succes, care percep moda ca pe o formă de comunicare şi ca pe un stil de viaţă, cea pentru femei a ridicat-o la rang de artă, propunând un stil care nu urmăreşte reguli şi şabloane stricte, oferind o libertate de expresie a personalităţii clientei. Născut şi format în patria modei, Antonello Panaccio este în primul rând el însuşi în pas cu moda.

E tipul de italian get-beget care emană distincţie, stil – vorba cântecului, este un „italiano vero”. Şi pentru că facem parte din aceeaşi familie latină, s-a legat şi o prietenie româno-italiană în urmă cu ceva vreme: partenera designerului, secretara, PR-ul şi impresara lui este, desigur, o româncă. Anca Roman este purtătoarea sa de cuvânt şi de… pantofi. Însă aceasta deja este o altă poveste.

×
Subiecte în articol: stare de lux jurnalul de duminică