Un început de poveste maramureşană, la Muzeul Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează în perioada 16 octombrie – 9 noiembrie 2014 un eveniment cu totul special, prin care publicul este invitat să descopere, dincolo de Maramureşul fotografilor sau al documentarelor TV, care prezintă imaginea idilică a unui spaţiu tradiţional autentic. Expoziţia Spiritul Săpânţei, proiect intercultural iniţiat de artiştii contemporani israelieni Haim Maor şi Nora Stanciu, avându-l că invitat şi colaborator pe Dumitru Pop Tincu, sculptorul ţăran al crucilor Cimitirului vesel din Săpânţa, filtrează ca într-un jurnal vizual subiectiv, poveşti pictate, sculptate, cusute sau înregistrate, într-o formulă totodată postmodernă şi melancolică, surprinzînd cu vitalitate şi expresivitate un întreg imaginar al cotidianului ţărănesc al locului.

Chipurile lui Haim

Pictura lui Haim este una directă, construită printr-o privire particulară, care uneori pare că face trimiteri la conturul sintetical desenului cu care iconarii încep pictura pe sticlă, dar şi la reciclări ale desenelor flamande, impresioniste, de bandă desenată contemporană sau ale unui realism poetizat. Chipurile ţăranilor pictate de Haim devin iconuri ale satului maramureşean contemporan într-o reciclare postmodernă care surprinde sintetic elemente de culoare locală, umor, atmosfera ţărănească, cât şi recuperarea unui stil frust, naiv, local, aglutinat cu intervenţii personale care ţin de un instrumentar specific artei contemporane. Ţăranii lui Haim sunt desenaţi fotografic chiar dacă instrumentele de lucru sunt cele clasice: creion, pastel, culori de apă. Şi deşi sunt abia iviţi de pe suprafaţa lemnului sau reliefaţi pe fundaluri ce amintesc de decoraţia geometrică a scoarţelor ţărăneşti, ei devin personaje vii, care te pătrund cu privirea şi îţi povestesc întreaga lor viaţă.

Melancolia şi dorurile Norei

Că Spiritul Sapânţei este puternic şi viu, o demonstrează din plin chiar picturile Norei care zugrăveşte cu sufletul. Precum ţăranii lucrau icoanele. Întoarcerea la autoportret a Norei ne este dezvăluită printr-o serie de treceri delicat construite, de la expresivitatea frustă şi frumuseţea decoraţiei viu colorate de pe ia maramureşeană, a farfuriilor şi a ştergarelor de culme din casele ţărancelor, la delicateţea aristocratică a broderiei de la oraş şi a parfumului interioarelor de casă veche, ipostaziate în atmosfera naturilor statice. Picturală, poetică, melancolică după ingenuitatea şi frumuseţea lumii ţărăneşti cu care intră în dialog uşor şi necondiţionat, lumea Norei primeşte din locurile de unde-a plecat forţă şi sensibilitate pentru a construi armătură lumii noi în care locuieşte.

Spiritul Săpânţei

Lumea maramureşeană a lui Dumitru Tincu, continuatorul lui Ioan Stan Pătraş, cel ce a făcut din Săpânţa un sat viu în moarte, descrie cu vitalitate şi acelaşi simt al umorului şi spirit ludic, momente esenţiale ale vieţii noastre, aşa cum sunt dragostea şi căsătoria, maternitatea, muzica, jocul, munca şi nu în ultimul rând atât de exploatată trecere a morţii. Poeme scurte în imagine şi tablouri naive prin excelenţă, însoţite sau nu de texte la fel de pline de umor şi de vitalitate, scenele lui Dumitru construiesc acelaşi peisaj viu ca şi cel al crucilor din cimitirul vesel, cu o scenografie naivă, dar puternic afirmată în cadrele unei priviri contemporane ale meşteşugului. El poate fi sigur că are toate elementele prin care lasă celor care îi urmează şi nouă privitorilor şi degustătorilor de artă tradiţională, un întreg dicţionar în imagini pictate şi sculptate prin care Spiritul Săpânţei să dăinuiască.
Vernisajul expoziţiei va avea loc la 16 octombrie 2014, orele 18:00.