x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Ii, covoare, icoane și păpuşi lucrate manual la Târgul de Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" de la Muzeul Satului

Ii, covoare, icoane și păpuşi lucrate manual la Târgul de Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" de la Muzeul Satului

28 Iun 2019   •   17:00
Ii, covoare, icoane și păpuşi lucrate manual la Târgul de Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" de la Muzeul Satului

Oale, străchini, măşti, ştergare, covoare, ii, cămăşi şi pălării, opinci, linguri de lemn împodobite cu motive simbolice, cofe şi cofiţe, fluiere şi ocarine, icoane pictate pe lemn sau sticlă, buchete de lavandă toate puteau fi târguite vineri din Târgul de Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel", organizat pe uliţele Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

"Ca-n fiecare an, Târgul de Sfinţii Apostoli începe de vineri şi ţine până duminică, trei zile, în care refacem atmosfera de târg aşa cum era ea altădată în sat. Mă refer în primul rând că am adus aici meşteri din toată ţara, care au nu numai produse de vânzare, aşa cum se întâmplă la târg, dar fac şi demonstraţii de meşteşug. Vor avea şi câteva ateliere pentru copii, dar şi pentru adulţii care doresc să pună mâna pe un obiect, să vadă ce înseamnă o tehnică", a declarat, pentru AGERPRES, managerul instituţiei, Paula Popoiu.

Chiar la intrarea în muzeu, două tinere din Potrigrafu oferă spre vânzare ceai sau obiecte cu lavandă sau pur şi simplu buchete.

Din Horezu, familia de olari Gheorghe şi Carmina Ţambrea aduce ceramică specifică zonei, de la oale şi căni la farfurii pictate meşteşugit.

"Ceramica de Horezu se transmite din tată-n fiu. Se lucrează în familie. Sunt motive tradiţionale, cocoşul este emblema ceramicii din zona noastră", a declarat, pentru AGERPRES, Carmina Ţambrea.

Ea spune că vânzarea depinde "de vreme şi de clienţi". "Venim şi pentru câştig, că din asta supravieţuim. Asta ne e meseria", adaugă femeia.

Cruci, potcoave, inimioare, furculiţe, păsări, realizate din lemn pictat sunt expuse în curtea unei case şi vândute de David Andrei Ochea, de 11 ani, din Bucureşti, în timp ce Constantin Manoli, din Râmnicu Vâlcea, aduce linguri, furci de tors obiecte de cult, troiţe, pecetare.

"Fac asta de 52 de ani, ca un hobby adus în stadiu de viciu. Fiecare obiect are o triplă valoare: funcţională, estetică şi simbolică. Vă dau un exemplu: pe lingura aceasta avem lupul dacic - cap de lup şi corp de şarpe, iar aici e zodiacul cu 12 luni ale anului, adică motiv solar. Dincoace, doi păuni, simbolul iubirii - inima, roata vieţii cu şase spiţe -monograma lui Iisus Hristos. E pe hainele preoţeşti, aşa arată. Iar cununa de spice e simbolul Fecioarei Maria", a spus Manoli.

El a mărturisit că a vândut, cu ani în urmă, o furcă fostului preşedinte Emil Constantinescu. "Toţi cei care au cumpărat de la mine nu ştiau să toarcă, în frunte cu preşedintele Emil Constantinescu. Aici e vorba de colecţionari cu bani. La Cluj am dat o furcă cu 500 de lei", a adăugat meşterul.

Maria Morar, creator popular din Salva, Bistriţa Năsăud, prezintă la târg costume populare, brâie cu mărgele, pieptare cu ciucuri, podoabe din mărgele, ii, păpuşele îmbrăcate în costume populare.

"Vin de peste 25 de ani la Muzeul Satului şi, de fiecare dată, e ca şi cum aş merge acasă la mine. Vara vin aici la tabără (n.r. - Tabăra Vara pe uliţă) şi învăţ copiii să lucreze zgărduţe, cusături pentru ii. Am avut şi băieţi, mai sunt şi copii care sunt duşi în ţări străine şi vara îi aduc bunii aici şi ne bucurăm", a declarat creatoarea.

Din comuna Orleşti, Vâlcea, Alexandru Ilinca prezintă un meşteşug cunoscut din tată-n fiu: opincăritul.

"Aş avea clienţi care să-mi cumpere toată marfa, dar eu merg doar la târguri din ţară să promovez şi să demonstrez acolo unde particip la evenimente, pentru că altfel ar însemna să transform meşteşugul în afacere comercială şi eu nu doresc asta", a spus Alexandru Ilinca.

Păpuşi lucrate integral manual, personaje din poveştile lui Ion Creangă, lucrate din materiale ecologice, vinde Dorina Calvati, din Iaşi. "Avem aproape personajele lui Creangă: pe Tuşa Mărioara, avem pe Moş şi pe Babă, pe Smărăndiţa Popii, pe Nică, Fata Moşului şi Fata Babei", a explicat ea.

Ouă încondeiate din Bucovina vând Andreea Drajmici şi Andreea Iasinovschi, din judeţul Suceava, satul Vatra Moldoviţei, iar cu icoane pe sticlă a venit Vladimir Baciu din Bucureşti.

"De origine sunt clujean şi am îndrăgit icoana pe sticlă, pe care încerc s-o aduc, aşa cum era ea demult, în faţa celor cărora le plac lucrările făcute manual. Unele sunt făcute pe glajă, pe sticlă manuală. Dă un luciu aparte icoanei. Subiectele pe care le abordez sunt inspirate din izvoarele de la Nicula. Probabil prin cromatică, prin desen personal am adus mici modificări icoanelor vechi. Le lucrez în tempera cu ou şi unora le pun foiţă de aur, altora doar bronz", a declarat iconarul.

Pentru gurmanzi sau doar pentru pofticioşi, din târg nu lipsesc bucatele tradiţionale, pâine şi colaci, miere şi cozonaci, covrigi de Buzău, turtă dulce, îngheţată artizanală, ori bragă, nelipsita băutură din interbelicul românesc.

Dincolo de ilustrarea târgului de sat, conducerea Muzeului Satului a organizat în cadrul Târgului de Sfinţii Apostoli "Petru şi Pavel" o serie de evenimente, de la lansări de carte, expoziţii şi prelegeri la concerte susţinute de artişti de muzică populară şi ansambluri folclorice din întreaga ţară.

Vineri, la 70 de ani de la întemeierea Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", la Muzeul Satului au fost lansate volumele: "Etnologie românească. Tradiţie. Cultură. Civilizaţie", "Habitatul. Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român. Volumul V. Dobrogea, Muntenia", "Alimentaţia. Răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român. Volumul I. Oltenia" , "Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", serie nouă, tom 29".

În acelaşi cadru, în Sala de Sticlă a Muzeului Satului a fost vernisată expoziţia de fotografie "Documente de imagine din arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu". 70 de ani de la întemeiere".

Sunt expuse fotografii, realizate de celebrul Iosif Berman în cadrul campaniilor Şcolii Sociologice de la Bucureşti, dar şi de Constantin Popescu sau Emanoil Pârvu, care prezintă viaţa satului românesc interbelic: ţărani la horă sau la înmormântare, ţărănci ţesând ori încondeind ouă, copii la colindat cu Steaua sau cu Capra, târguri, plute pe Bistriţa, dar şi fotografii ale etnomuzicologilor Emiliei Comişel, Constantin Brăiloiu ori Harry Brauner.

Evenimentul, care va continua sâmbătă şi duminică, face parte din seria acţiunilor dedicate "Anului omagial al satului românesc, al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari", aşa cum este declarat de Patriarhia Română. AGERPRES

×