x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Acolo unde omul e tot mai lipsit de alţi oameni - „Izolaţi în România”

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 22 Oct 2019 - 17:35

„Izolati în Romania” ajunge unde omul e tot mai lipsit de alti oameni - TVR 1, miercuri, 23 oct, ora 22.30.

Continuăm în episodul 4 cu poveşti din Ilieşti, Alba. Interlocutorii realizatoarei Dite Dinesz zugrăvesc o lume care încet, încet se închide. Pe o culme, doi fraţi se au doar unul pe celalalt. Vedem un nou episod Izolaţi în România la TVR 1, miercuri, 23 octombrie, ora 22.30.

Pentru miercuri, 23 octombrie, echipa TVR Timişoara, formată din Dite Dinesz, realizator, Marius Danci – operator şi Constantin Buţă - reporter, a pregătit noi şi sfâşietoare poveşti din locurile în care trăiesc „izolaţi în România”. De la ora 22.30, la TVR 1 vedem un episod Izolaţi în România filmat în Munţii Trascăului, prin locuri în care omul e tot mai lipsit de alţi oameni. Câte unul pe o vale aşteaptă să se încheie o lume odată cu el.  


Ilieşti e un cătun mic azi, dar în care, cândva, a fost şi şcoală. Câte 40 de copii învăţau în şcoala din Ilişeşti. Azi doar o grămadă de piatră îţi mai aminteşte de ce a fost cândva Ilieşti.

„Fiecare dintre cei care mai sunt sus se bucură de oameni. Au stat de vorbă cu noi despre lumea lor, convinşi că odată cu ei lumea se închide”, ne-a spus Dite Dinesz.

„Pe o culme, i-am găsit pe doi fraţi. Au rămas aici sus şi timpul nu a mai avut răbdare să îi aştepte. Nu au familie, ci se au doar unul pe altul. Se bucură de fiecare zi în care sunt câte doi. Unul merge la coasă, celălalt găteşte. Chiar şi atunci când pare că nu au un rost al lor, ei ştiu în izolare să işi găsească rost şi bucurie”, a continuat Dite.

Deasupra casei lor e o biserică. Se deschide doar de sărbători, „dar e bine şi aşa”, zic ei.
Au înţeles din această lume că aşa cum trece frunza, aşa se trec şi ei.
Şi aşa cum frunzele sunt diferite, aşa şi oamenii au vieţi diferite. Unii duc pe poteci necazuri mari, alţii doar grija zilei de mâine ori supărarea recoltei mâncate de mistreţi.

 

Serviciul de email marketing furnizat de