x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Revoluţia română pe ecran, în noul număr al revistei „Film”

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 15 Dec 2019 - 18:40
Revoluţia română pe ecran, în noul număr al revistei „Film”

Numărul 4/2019 al revistei „Film” apare în zilele când se împlinesc 30 de ani de la revoluţia din decembrie 1989, care a schimbat radical evoluţia României. Nimic mai firesc decât includerea în sumarul ediţiei a dosarului tematic „Revoluţia română pe ecran”, probabil cel mai consistent dosar publicat până acum despre producţiile cinematografice inspirate din evenimentul care a schimbat mersul societăţii. Articolul  Danei Duma din preambulul dosarului, „Cauze şi efecte”, justifică efortul redacţional prin nevoia de „a interpreta tratarea cinematografică a «primei revoluţii transmise în direct»pe ecrane (fie ele şi mici, ale televizoarelor)”. Textele semnate de Mihai Fulger, Angelo Mitchievici, Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Titus Vîjeu şi Andreea Pătru trec în revistă, din perspective diferite, filmele dedicate revoluţiei, din anii 1990 până în prezent,  de lung şi scurtmetraj, ficţiune sau documentare, având  în comun reflectarea cauzelor şi efectelor crucialului moment. Articolele dosarului urmăresc evoluţia acestor filme „de la o reflectare senzaţionalisto-conspiraţionistă a revoluţiei române, la una nuanţată, concentrată asupra felului cum evenimentul a marcat destine individuale, configurând un raport subtil între cauze şi efect”. Abordările reuşite, semnate mai ales de cineaştii Noului cinema românesc (Porumboiu, Muntean, Mitulescu) sunt cel mai deseori analizate în dosar „tocmai pentru efortul lor singular de a investiga onest, cu mijloace cinematografice adecvate, adevărul şi adevărurile multiple ale martorilor, victimelor şi actanţilor.”

În rubrica sa „Jurnal”, Laurenţiu Damian reflectă asupra nevoii de resuscitare a unui gen cinematografic altădată strălucit reprezentat de Elisabeta Bostan sau Ion Popescu Gopo, filmul pentru copii. Protagonistele rubricii „Prim-plan” sunt actriţa Roxana Lupu, protagonsita recent lansatului film Maria, regina României şi Csilla Kató, directoarea artistică a Festivalului internaţional de film documentar ASTRA de la Sibiu, ambele intervievate de Marilena Ilieşiu.

Rubrica „Redescoperiri” se dedică actorului Dragoş Pâslaru („Dragoş Pâslaru-Părintele Valerian. Sinonim sau antonim?”) şi filmului Dicolo de nisipuri,  rubrica „Portret” se consacră unuia dintre cei mai internaţionali actori români, Vlad Ivanov, în timp ce în rubrica „Interferenţe”, Anca Ioniţă meditează asupra relaţiei teatru-film în articolul „Aglaja-Imaginea video, dimensiune a spaţiului spectacular”. Nu lipsesc rubricile „Cronica filmului”, „Festivaluri”,„Cartea de cinema”, „Sala de cinema”.

În acest număr semnează: Laurenţiu Damian, Dana Duma, Marilena Ilieşiu,  Mihai Fulger, Anca Ioniţă, Angelo Mitchievici, Titus Vîjeu, Ioan-Pavel Azap, Marian Sorin Rădulescu, Luminiţa Comşa, Dinu-Ioan Nicula, Georgiana Muşat, Liri Chapelan, Călin Boto, Adreea Pătru .

 

Serviciul de email marketing furnizat de