x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

UNESCO: minciunile despre COVID-19, la ora bilanţului

0
Autor: L. Budin 05 Mai 2020 - 09:24
UNESCO: minciunile despre COVID-19, la ora bilanţului

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a dat publicităţii raportul „Jurnalism, libertatea presei şi COVID-19”. În document sunt menţionate două fenomene care acompaniază şi alimentează criza sanitară: infodemia, adică excesul de informaţie, şi dezinfodemia, constând din minciunile care se răspândesc la fel de repede ca virusul.

 

Informaţiile false deschid calea infecţiilor, aducând haos în modul în care societăţile reacţionează la pandemie. Recunoscând pericolul, secretarul general al Naţiunilor Unite, António Guterres, l-a descris ca fiind „o a doua boală”, care acţionează în paralel cu COVID-19. Inamicii sunt atât „infodemia”, adică supraabundenţa informaţiilor, corecte sau nu, cât şi dezinfodemia, constând exclusiv din falsele ştiri. Ambele îi împiedică pe oameni să găsească surse fiabile pentru informare şi sfaturi sigure atunci când au nevoie de ele.

 

Reavoinţă sau neştiinţă

Minciunile care circulă pot fi clasate în două categorii, se spune în raportul UNESCO: cele produse şi distribuite cu vădită reavoinţă (şi care duc la aşa-numita dezinfodemie, epidemia de ştiri false) şi cele care sunt răspândite din neştiinţă, fără rele intenţii, efectele fiind însă la fel de dăunătoare. „În timp ce informaţia dă putere, dezinfodemia pune vieţile în pericol şi duce la confuzie şi la discordie”, se spune în raport.

Un volum mare de ştiri false e vehiculat prin intermediul reţelelor sociale. Cercetările Institutului Pew arată că persoanele care se informează doar prin intermediul acestor reţele sunt mai susceptibile de a fi expuse la informaţii eronate. În martie, au fost identificate pe Facebook circa 40 de milioane de postări problematice privind COVID-19, care au făcut obiectul avertizărilor. Circa o treime dintre utilizatorii reţelelor sociale a declarat că au remarcat informaţii false sau puţin fiabile despre coronavirus, arată o cercetare a Institutului Reuters realizată în şase ţări.

 

Moderare de conţinut

Marile companii media, inclusiv cele care gestionează reţelele sociale şi motoarele de căutare, au luat măsuri contra dezinfodemiei la o scară mai mare şi cu o viteză superioară faţă de alte situaţii din trecut. Pe 16 martie 2020, Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Reddit, Twitter şi YouTube au publicat o declaraţie comună, lunându-şi angajamentul de a lupta contra minciunilor legate de coronavirus. S-a făcut moderare de conţinut, utilizatorii au fost orientaţi către surse oficiale de informare (prin intermediul parteneriatelor cu organizaţiile naţionale şi internaţionale de sănătate publică), au fost interzise reclamele incluzând dezinformări despre COVID-19. Firmele de telecomunicaţii din întreaga lume au extins accesul la internet şi au oferit WiFi gratuit profesioniştilor din domeniul medical.

 

Jurnalismul independent, important

Sunt toate aceste măsuri suficiente? În absenţa statisticilor complete din partea companiilor mai sus enumerate, este greu de a evalua semnificaţia reală a cifrelor pe care ele le publică, se spune în raportul UNESCO. Nu se cunosc date-cheie: care e proporţia dezinformării în raport cu volumul total de conţinut şi de publicitate difuzat, care este amploarea circulaţiei falselor ştiri înainte de a fi indentificate. Nu se ştie nici care e rolul superpropagatorilor în acest lanţ.

Reţeaua de activişti online Avaaz a constatat că 41% din informaţiile puţin fiabile, identificate şi aduse în atenţia reţelelor sociale, au rămas tot acolo, fără etichetă de avertizare.

Criza are totuşi şi o latură pozitivă: a pus în evidenţă importanţa jurnalismului profesionist şi a mass-mediei independente, sursă esenţială de informaţii credibile şi vitale.

 

191 website-uri din Europa şi America de Nord care publicau informaţii false despre virus au fost identificate de extensia de motor de căutare NewsGuard.

 

Dezinfodemia e însoţită adesea de teme xenofobice sau rasiste. Combinaţia de ştiri mincinoase cu informaţii cu conţinut emoţional puternic face ca minciunile să fie difuzate şi de personaje influente. 

Serviciul de email marketing furnizat de