Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1976. Toate aveau să inceapă de la un telefon primit intr-o bună zi de la o doamnă, Iulia Maria Cristea, care s-a prezentat ca fiind redactor muzical la Electrecord şi care m-a rugat să stăm de vorbă in vederea unei colaborări.
1976. Toate aveau să inceapă de la un telefon primit intr-o bună zi de la o doamnă, Iulia Maria Cristea, care s-a prezentat ca fiind redactor muzical la Electrecord şi care m-a rugat să stăm de vorbă in vederea unei colaborări.
Recunosc că in sinea mea visam de mult la acest telefon şi că mi-l doream ca pe-o minune. Am mers la intălnire a doua zi. Electrecordul avea sediul intr-o clădire mică pe strada Luigi Cazzavilan. Iulia Maria Cristea, o doamnă extrem de agreabilă, m-a primit cu foarte multă căldură, m-a prezentat directorului de atunci, domnul Carţiş, apoi ne-am retras in biroul dumneaei şi am inceput să discutăm despre inregistrări. Ii plăcea foarte mult "Decembre" şi mi-a zis că asta trebuie să fie piesa de bază a single-ului, urmănd ca restul de căntece să le aleg eu... Mergeam pe străzi fără nici o ţintă, ca nebunul, mă găndeam ce căntece să aleg, imi imaginam coperta, şi de teamă să nu se spulbere minunea, parcă nu-mi venea să ajung niciunde şi, mai ales, să nu povestesc nimănui cele intămplate... Cel mai greu mi-a fost să aleg piesele... După căteva zile am decis: "Decembre", "Căntec de noapte", "Luna in cămp" şi "Să recunoaştem totuşi"... Inregistrasem primul meu disc! Am hotărăt apoi că single-ul se va numi "Căntec de noapte"... Am fost foarte măndru de mine, am făcut cadou albumul tuturor prietenilor. Mai am şi acum single-ul pe care l-am dăruit părinţilor mei.
DUPÃ... MELCI. Imi cumpăr prima maşină, o Dacie 1100, imi iau permisul şi călătoresc foarte mult, iar intre timp mă hotărăsc să mă insor cu o prietenă mai veche din Brăila. Totul s-a desfăşurat fulgerător. M-am mutat in Colentina, la Teiul Doamnei, intr-un apartament inchiriat... Definitivasem intre timp "După melci" şi mă găndeam serios să-l propun Electrecordului pentru primul meu album long play. Cu căt inaintam cu lucrul, cu atăt eram atenţionat de diverşi că, deşi e foarte bine ce se intămplă, nu s-a pomenit ca primul album al unui artist să fie o operă integrală pe baza unei singure poezii. Eram extrem de influenţat de două opere rock ce mi se păreau desăvărşite: "Zamolxe" - Sfinx şi "Cantafabule" - Phoenix... Apare, aşadar, "După melci". Act de mare curaj din parte-mi, fiind prima operă folk din Romănia. Nu vă ascund că sunt şi acum foarte măndru de acest lucru. Pot să spun cu măna pe inimă, chiar după atăţia ani, că este cel mai bun disc al meu...
IMNUL. Electrecordul m-a solicitat apoi pentru un single cu tentă patriotică de data asta, pe care voia să includă două căntece in vogă: "Ţara noastră" şi "Trăiască Romănia". Nu prea aveam cum să refuz şi mă găndeam cu teamă să nu fiu catalogat drept căntăreţ de curte. Atunci mi-a venit ideea salvatoare să apelez la Florian Pittiş. Eram convins că numai el poate să completeze materialul ăsta in aşa fel incăt să nu devină ostentativ. M-am intălnit cu el cu teamă, pentru că el nu era din tabăra care mă susţinea la Flacăra, ci dimpotrivă. I-am povestit despre ce e vorba şi mare mi-a fost mirarea să constat că nu mă refuză... In căteva zile, urma să intru in studio. Din păcate, Ion Nicolescu, autorul versurilor "Imnului" (acesta era titlul iniţial al căntecului "Trăiască Romănia"), refuzase să i se mai cănte textul. Se certase cu Păunescu. Aşa că peste noapte apare noul text semnat Adrian Păunescu care era prea lung, prea agresiv şi demonstrativ patriotic. N-am avut ce face, era aproape sarcină politică. Uite aşa a apărut single-ul Nicu Alifantis - Florian Pittiş. Intămplarea face să mă intălnesc tot mai des, pe diverse scene, cu ocazia spectacolelor cu Cenaclul, cu Ioan Luchian Mihalea şi al său grup, Song. Aşa că am apelat la ei pentru inregistrarea cu "Trăiască Romănia". Ascultănd acum materialul, constat că nu e foarte grav şi, oricum, nu cred că e o crimă să-ţi cănţi ţara... Poate să mă judece cine vrea, dar nimeni din noua generaţie nu are cum să inţeleagă ce era in sufletul nostru şi ce slalom trebuia să facem pe vremea aceea.
TEAMÃ...
"Electrecordul m-a solicitat apoi pentru un single cu tentă patriotică de data asta, pe care voiau să includă două căntece in vogă: «Ţara noastră» şi «Trăiască Romănia». Nu prea aveam cum să-i refuz şi mă găndeam cu teamăsă nu fiu catalogat drept căntăreţ de curte"
Recunosc că in sinea mea visam de mult la acest telefon şi că mi-l doream ca pe-o minune. Am mers la intălnire a doua zi. Electrecordul avea sediul intr-o clădire mică pe strada Luigi Cazzavilan. Iulia Maria Cristea, o doamnă extrem de agreabilă, m-a primit cu foarte multă căldură, m-a prezentat directorului de atunci, domnul Carţiş, apoi ne-am retras in biroul dumneaei şi am inceput să discutăm despre inregistrări. Ii plăcea foarte mult "Decembre" şi mi-a zis că asta trebuie să fie piesa de bază a single-ului, urmănd ca restul de căntece să le aleg eu... Mergeam pe străzi fără nici o ţintă, ca nebunul, mă găndeam ce căntece să aleg, imi imaginam coperta, şi de teamă să nu se spulbere minunea, parcă nu-mi venea să ajung niciunde şi, mai ales, să nu povestesc nimănui cele intămplate... Cel mai greu mi-a fost să aleg piesele... După căteva zile am decis: "Decembre", "Căntec de noapte", "Luna in cămp" şi "Să recunoaştem totuşi"... Inregistrasem primul meu disc! Am hotărăt apoi că single-ul se va numi "Căntec de noapte"... Am fost foarte măndru de mine, am făcut cadou albumul tuturor prietenilor. Mai am şi acum single-ul pe care l-am dăruit părinţilor mei.
DUPÃ... MELCI. Imi cumpăr prima maşină, o Dacie 1100, imi iau permisul şi călătoresc foarte mult, iar intre timp mă hotărăsc să mă insor cu o prietenă mai veche din Brăila. Totul s-a desfăşurat fulgerător. M-am mutat in Colentina, la Teiul Doamnei, intr-un apartament inchiriat... Definitivasem intre timp "După melci" şi mă găndeam serios să-l propun Electrecordului pentru primul meu album long play. Cu căt inaintam cu lucrul, cu atăt eram atenţionat de diverşi că, deşi e foarte bine ce se intămplă, nu s-a pomenit ca primul album al unui artist să fie o operă integrală pe baza unei singure poezii. Eram extrem de influenţat de două opere rock ce mi se păreau desăvărşite: "Zamolxe" - Sfinx şi "Cantafabule" - Phoenix... Apare, aşadar, "După melci". Act de mare curaj din parte-mi, fiind prima operă folk din Romănia. Nu vă ascund că sunt şi acum foarte măndru de acest lucru. Pot să spun cu măna pe inimă, chiar după atăţia ani, că este cel mai bun disc al meu...
IMNUL. Electrecordul m-a solicitat apoi pentru un single cu tentă patriotică de data asta, pe care voia să includă două căntece in vogă: "Ţara noastră" şi "Trăiască Romănia". Nu prea aveam cum să refuz şi mă găndeam cu teamă să nu fiu catalogat drept căntăreţ de curte. Atunci mi-a venit ideea salvatoare să apelez la Florian Pittiş. Eram convins că numai el poate să completeze materialul ăsta in aşa fel incăt să nu devină ostentativ. M-am intălnit cu el cu teamă, pentru că el nu era din tabăra care mă susţinea la Flacăra, ci dimpotrivă. I-am povestit despre ce e vorba şi mare mi-a fost mirarea să constat că nu mă refuză... In căteva zile, urma să intru in studio. Din păcate, Ion Nicolescu, autorul versurilor "Imnului" (acesta era titlul iniţial al căntecului "Trăiască Romănia"), refuzase să i se mai cănte textul. Se certase cu Păunescu. Aşa că peste noapte apare noul text semnat Adrian Păunescu care era prea lung, prea agresiv şi demonstrativ patriotic. N-am avut ce face, era aproape sarcină politică. Uite aşa a apărut single-ul Nicu Alifantis - Florian Pittiş. Intămplarea face să mă intălnesc tot mai des, pe diverse scene, cu ocazia spectacolelor cu Cenaclul, cu Ioan Luchian Mihalea şi al său grup, Song. Aşa că am apelat la ei pentru inregistrarea cu "Trăiască Romănia". Ascultănd acum materialul, constat că nu e foarte grav şi, oricum, nu cred că e o crimă să-ţi cănţi ţara... Poate să mă judece cine vrea, dar nimeni din noua generaţie nu are cum să inţeleagă ce era in sufletul nostru şi ce slalom trebuia să facem pe vremea aceea.
TEAMÃ...
"Electrecordul m-a solicitat apoi pentru un single cu tentă patriotică de data asta, pe care voiau să includă două căntece in vogă: «Ţara noastră» şi «Trăiască Romănia». Nu prea aveam cum să-i refuz şi mă găndeam cu teamăsă nu fiu catalogat drept căntăreţ de curte"
Colecţie
"Muzica lui Nicu Alifantis se rotunjeşte, o dată cu acest disc, cu o nouă latură de mare expresivitate... Lasă deoparte ceea ce părea calitatea sa exclusivă, şi anume sentimentalismul frust, violent, şi incearcă să realizeze acolo unde nu părea menit: in varietate, in capacitatea de a trece de la lirism la poruncă, de a medita muzical, de a da, căteodată, muzicii sale adăncimi simfonice", scria Adrian Păunescu pe coperta albumului "După melci", la prima apariţie (pe vinil).
Toate vinilurile lui Alifantis editate de Electrecord au fost recondiţionate şi prezentate in format digital pe patru CD-uri. Această colecţie se poate găsi in magazinele de specialitate incepănd de la 20 decembrie. Toată această creaţie are o poveste, iar cel mai indreptăţit s-o relateze este chiar protagonistul. Selecţia materialului publicat aparţine redacţiei.
Toate vinilurile lui Alifantis editate de Electrecord au fost recondiţionate şi prezentate in format digital pe patru CD-uri. Această colecţie se poate găsi in magazinele de specialitate incepănd de la 20 decembrie. Toată această creaţie are o poveste, iar cel mai indreptăţit s-o relateze este chiar protagonistul. Selecţia materialului publicat aparţine redacţiei.
