Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A mai trecut un an bun de Callatis. Pentru a inţelege căt mai bine amploarea acestui festival vă oferim şi cifre, nu doar vorbe: toată instalaţia (sunet şi lumină) de pe scena scoică a avut 470 de kilowaţi. Pentru sonorizare s-au folosit 70.000 de waţi, iar pentru străngerea gunoiului in fiecare seară a fost nevoie de 40 de pubele.
Finish - Felicia Filip şi K1, o reţetă care trebuie omologată
A mai trecut un an bun de Callatis. Pentru a inţelege căt mai bine amploarea acestui festival vă oferim şi cifre, nu doar vorbe: toată instalaţia (sunet şi lumină) de pe scena scoică a avut 470 de kilowaţi. Pentru sonorizare s-au folosit 70.000 de waţi, iar pentru străngerea gunoiului in fiecare seară a fost nevoie de 40 de pubele.
Mizeriile grandorii, de!
Maestrul de sunet Matei Miko a pus la bătaie pentru festivalul din Portul Turistic Mangalia aparatură tehnică in valoare de un milion de euro. Era vorba despre Callatis şi trebuia să fie cele mai bune scule! "Sonorizarea n-a fost proastă, aşa cum a zis toată lumea! Doar microfoanele n-au mers", ne-a spus Miko.
Â
LA MICROFON! Cu o asemenea tehnică avansată să te impiedici de-un ciot - in cazul nostru de microfoane? De ce tocmai acestea n-au funcţionat? "Cineva a inchis microfoanele inainte ca Negru şi Elisei să intre pe scenă. Doar nu se inchid singure. După faza asta, le-am blocat eu de tot şi au rămas mereu deschise", a găsit explicaţia maestrul. Gata, s-a făcut lumină! Dar să vă spunem şi căţi kilowaţi au "ars" să facă lumină pe scenă, in toată perioada festivalului: 150! De căte butoaie cu lichid de fum a fost nevoie ca artiştii să fie băgaţi in ceaţă, bineinţeles pentru binele show-ului? O altă intrebare cu răspuns: 60 de butoaie au fost "inghiţite" de patru maşini de fum!Â
Â
NO MERCY - NU, MERSI. Mulţi artişti care au luat bănei de la Callatis au ignorat cu desăvărşire calitatea echipamentului de sunet şi au mers pe măna CD-ului. Greu de crezut că, după ce Cristina Rus a căntat live, Nico intră să facă playback. Mai bine rămănea in culise. Şi invitatul din New York, Marty Cintron, a căntat cu pozitivul, indrăznind să dea gata live doar două piese. Una cu Heaven şi alta de unul singur. "Please Donât Go" a fost melodia impărţită frăţeşte intre cele trei fete cucuiete ale noastre şi burlacul new-yorkez. După acest cvartet a apărut şi o poantă inspirată dintr-un vers al melodiei "Please Donât Go". "Come in Heaven" (n.r. - "Hai in Rai"), zic ele. "No Mercy", răspunde americanul (n.r. - "Fără milă", in traducere din engleză, sau, mai pe romăneşte: nu, mersi). Poanta e la vedere. Fetele Heaven rămăn in Raiul lor, iar solistul din No Mercy e la fel de nemilos ca şi capitalismul american.Â
Â
FĂRĂ ZGĂRCENIE. In ultima seară, Felicia Filip şi K1 au umplut scena, cum se zice in limbajul artiştilor. Au imbinat atăt de bine stilul etno cu cel simfonic, incăt ai zice că această simbioză ar fi existat de cănd lumea. Un proiect perfect funcţional pentru imaginea Romăniei. In turneul european Euro Callatis (susţinut finaciar de Ministerul Culturii şi Cultelor), soprana cu voce sfinţită, Radu Fornea &K1, Cornelia Tihon, Andreea Moldovan au realizat ceea ce politicienii nu vor reuşi să facă nici de vor fi poleiţi cu aur. Au arătat ce a mai rămas autentic din spiritul romănesc. Pe scena de la Mangalia, "ambasadorii" artişti s-au inchinat in faţa celor 10.000 de spectatori din Portul Turistic. Au căntat cu convingere pentru că au generozitatea căntăreţilor care trăiesc doar pentru a dărui. Şi au dăruit fără zgărcenie, primind inzecit mii de aplauze.
S-a ales şi Miss Diaspora: Ana Sophia Marcu (23 de ani, din SUA), care a primit 1.500 de euro. Elena Udrea a făcut oficiile, zămbind frumos la cameră; ştia că e şansa ei. Nu să fie Miss, Doamne fereşte!, ci să mai cucerească o particică din electoratul masculin. Inainte ca Festivalul Callatis să pună geană pe geană pănă in 2008, organizatorii şi producătorii au aruncat cerul in aer, ca să zicem aşa. S-au folosit 16 tunuri pentru ca spectacolul de artificii să lumineze Mangalia. Opt tone de artificii s-au consumat pe tot parcusul concursului, iar marele căştigător a ieşit firma Rometchim, care a incasat 1.500 de euro.
Epilog. Duminică seara Class şi Hi-Q au căntat cu sculele lor. Pe bune. Mihaela a luat microfonul, a tras aer in piept şi, cănd să dea afară tot, muţenie! Nu se auzea nimic. Cineva din culise i-a dat repede un alt microfon de la Hi-Q. Artista inghite găluşca, trage aer din nou in piept şi... nimic. Nici acesta nu funcţiona. Cine a fost de vină? Miko! - ar zice unii. Asta e, trebuie să fie cineva ţapul ispăşitor. La revedere!
Â
Numărătoarea
Acum, la final, merită să-i dăm cuvăntul şi producătorului festivalului, Cornel Diaconu: "5,4,3,2,1... Aşa incep cele 7 Zile şi 7 Nopţi ale Callatisului. Numărătoarea reală a inceput la Mangalia şi Antena 1, in 1999, anul Eclipsei. O voce inconfundabilă cănta «Eternitate» exact cănd soarele ne stingea in plină zi. Cele 7 Zile şi 7 Nopţi din 1999 au devenit Anul Zero al Callatisului. Am inceput să numărăm. O numărătoare imposibilă fără un primar vizionar, visător şi convins că Mangalia merită să devină Capitala Divertismentului Estival". Intr-adevăr, primarul Zanfir Iorguş a fost foarte aproape de toată echipa de "aur" a festivalului (160 de persoane), urmărind cu atenţie tot ceea ce se intămplă in culise şi oferindu-şi ajutorul ori de căte ori a fost nevoie. Un primar care face!
Â
Strategie
Trei idei generoase - născute din dorinţa de a-i apropia şi mai mult pe romănii din afara graniţelor de romănii din ţară - au luat startul la cea de-a noua ediţie a festivalului din Mangalia: Salonul Artiştilor Romăni de Pretutindeni (SARP), o comunitate romănească invitat special (anul acesta a fost Serbia, la anul urmează Spania) şi Callatis EuroTour. Producătorul festivalului, Cornel Diaconu (sau ALDACOfilm), a atras atenţia Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale care a sprjinit Callatisul. "Acest festival a crescut semnificativ de-a lungul anilor, reuşind să-şi extindă identitatea dincolo de sfera divertismentului prin incurajarea unei componente de manifestări cu caracter cultural", a declarat Alfred Bulai, preşedintele Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale.
Â
BUNĂ IDEE
"Pentru Etnosimfonica merită felicitat şi Ministerul Culturii şi Cultelor care a făcut o faptă bună şi l-a ales din foarte multe proiecte. Cornel Diaconu a fost cu ideea, iar soţul meu a devenit regizorul acestui reuşit eveniment"
Felicia Filip
