Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mod fatal şi irevocabil România a obţinut, la Eurovision 2008, cea mai proastă poziţie din ultimii 10 ani: locul 20 din 25.
CONSOLARE - Andrei Tudor a fost ales cel mai bun compozitor al Eurovisionului
În mod fatal şi irevocabil România a obţinut, la Eurovision 2008, cea mai proastă poziţie din ultimii 10 ani: locul 20 din 25.
Aşa cum la fel de adevărat este că cel mai bun loc l-a obţinut, în 2005, piesa lui Cristian Faur, “Let me try”.
Încercînd să găsim o explicaţie a “dezastrului”, nu putem să nu remarcăm că prestaţia românilor merita un loc mai în faţă, iar Nico şi Vlad s-au prezentat mai bine decît în semifinală. Iar explicaţia geopolitică este doar parţial adevărată.
FĂRĂ STRATEGIE. Adică, da, sîntem într-adevăr o insulă latină înconjurată de un ocean slav, dar aceeaşi hartă geopolitică era şi în 2007, cînd Todomondo a obţinut locul 13. Aşadar, dacă o piesă atît de nesemnificativă din punct de vedere muzical a putut să se claseze pe un asemenea loc, înseamnă că meritul a aparţinut echipei manageriale, care a avut o strategie inteligentă de promovare. Ceea ce nu e cazul acum. Dar, dacă ar fi fost important şi prioritar ca România să obţină un punctaj decent, o strategie deşteaptă şi fără costuri mari ar fi fost calificarea piesei “Shine” a lui Biondo. Sîntem convinşi că Suedia, care nu ne-a dat nici un punct, ne-ar fi acordat cel puţin 10 (în locul Bosniei Herţegovina). Nu mai explicăm pentru ce... Şi poate, prin inducţie de simpatie, şi celelalte ţări scandinave (care nici ele nu ne-au băgat în seamă) ne-ar fi acordat cîteva puncte. Asta, cum spuneam, dacă ar fi fost prioritar interesul României şi cineva ar fi realizat că avem de înfruntat în această competiţie tot fostul lagăr sovietic...
Dacă ne uităm pe lista punctajelor, constatăm că nu sînt surprize. Ne-au dat 12 puncte ţările de la care ne aşteptam: Moldova şi Spania. Am mai obţinut cîte ceva de la Israel (6 puncte), Franţa şi Portugalia (cîte 4 puncte), Irlanda (3 puncte) şi San Marino (un punct). Nimic de la Grecia, Marea Britanie, Belgia şi Ucraina, unde Vlad şi Nico au avut turnee. Cheltuieli inutile...
VOT ÎN BLOC. Rusia a cîştigat detaşat, prin trei argumente majore (în afara celui covîrşitor, al influenţei geopolitice): calitatea compoziţiei, calitatea interpretării şi, mai ales, calitatea show-ului. “Ingrediente”: celebrul violonist Edvin Marton, cu şi mai celebra sa vioară Stradivarius, şi un patinator de talie mondială – Evgheni Plushenko. Simplitatea frumoasă şi curată din punct de vedere muzical a norvegiencelor nu a fost cotată decît cu un onorabil (totuşi) loc 5. Fostul bloc sovietic a ocupat şase din primele zece locuri fără să clipească. Imperialism muzical şi mai multe nu!... Clasamentul final arată astfel: Rusia (272 de puncte); Ucraina (230); Grecia (218); Armenia (199); Norvegia (182); Serbia (160); Turcia (138); Azerbaijan (132); Israel (124); Bosnia Herţegovina (110); Georgia (83); Letonia (83); Portugalia (69); Islanda (64); Danemarca (60); Spania (55); Albania (55); Suedia (47); Franţa (47); România (45); Croaţia (44); Finlanda (35); Germania (14); Polonia (14); Marea Britanie (14).
CARAGHIOS! “Vom cîştiga! Pentru prima dată în istoria României vom aduce Eurovisionul acasă. Acesta este singurul mesaj pe care vreau să-l transmit românilor” –, a declarat, înainte de finală, Vlad Miriţă. Declaraţia este de-a dreptul caraghioasă, avînd în vedere rezultatul. Vlad Miriţă s-a bazat însă pe o apreciere comparativă şi doar pe criterii strict muzicale, de aceea punctul său de vedere nu păcătuieşte decît prin grabă...
Lipsa de inspiraţie s-a manifestat şi în opţiunea de a face un duet interpretat în română şi italiană. Nico a cîntat în limba unei ţări care – culmea ghinionului! – şi-a retras participarea din concurs...
Regulamentul EBU prevede ca doar ţările care contribuie financiar la Eurovision – Marea Britanie, Germania, Franţa şi Spania –, dar şi ţara organizatoare a competiţiei, Rusia, să se califice direct în finală. Ediţia de anul viitor va fi organizată la Moscova, urmînd ca cele două semifinale să se desfăşoare la 12 şi 14 mai, iar finala, la 16 mai. Piesa “Pe o margine de lume” a obţinut de la delegaţiile ţărilor participante un consolator premiu pentru cea mai bună compoziţie. Premiul a fost însă pentru Andrei Tudor. România a obţinut doar locul 20.
Poziţii
Prima ediţie a concursului internaţional Eurovision a avut loc în 1956 la Lugano, în Elveţia. Abia după 38 de ani, în 1994, a avut loc şi prima participare a României. Reprezentantul nostru a fost Dan Bittman. El a intrat în concurs cu piesa “Dincolo de nori” şi a ocupat locul 21 din 25. Între 1995-1997, România a stat pe tuşă. În 1998, ne-a reprezentat Mălina Olinescu, care a ocupat locul 22 din 25 cu piesa “Eu cred”. În 1999, România nu s-a prezentat. În 2000, formaţia Taxi a obţinut, cu piesa “The Moon”, locul 17.
În 2001, România a stat din nou pe margine. În 2002, Monica Anghel şi Marcel Pavel au obţinut locul 9 cu piesa “Tell me why” (71 de puncte). În 2003, Nicola cu “Don’t Break My Heart” s-a clasat pe poziţia a zecea (70 de puncte).
În 2004, Sanda Ladoşi a luat cu “I admit” locul 18 (18 puncte). În 2005, Luminiţa Anghel şi Sistem au adus României (cu piesa lui Cristian Faur – “Let me try”) prima clasare în top 3 (cu 158 de puncte). În 2006, Mihai Trăistariu a prins locul 4 cu “Tornero” (172 de puncte). În 2007, Todomondo şi “Liubi, Liubi, I Love You” s-au clasat pe locul 13 (84 de puncte).
