Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Minorităţile din România trăiesc în pace şi înţelegere, iar dialogul interetnic ar trebui intensificat mai ales în plan cultural a fost principala concluzie a dezbaterii "Dialogul interetnic din România contemporană", organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, în cadrul festivalului ProEtnica, care se desfăşoară la Sighişoara.
Minorităţile din România beneficiază în ţara noastră de finanţare, iar în acest an, actualul Guvern "s-a ţinut de cuvânt şi a respectat obligaţiile asumate de fostul guvern", a declarat preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer.
"Identitatea naţională este o carte de identitate. Fiecare minoritate avem o identitate proprie. Dreptul de reprezentare în Parlament îl au numai minorităţile recunoscute, care au adus o contribuţie pe termen lung la dezvoltarea României. Identitatea naţională poate fi definită prin naşterea noastră, prin prezenţa în România, prin elementele de tradiţie, cultură şi artă. (...) Religia este un element de identitate foarte important. Noi, în România, avem relaţii excelente. Nu există diferende între musulmani, evrei, care sunt mozaici, ortodocşi şi aşa mai departe. Mai mult, anul ăsta am organizat un mare eveniment - Podurile toleranţei - sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, care a fost o mare reuşită, pentru că anul acesta şi-a dezvoltat participarea: au fost romii şi tătarii. (...) Indiferent de anii pe care i-am trăit, ne-am purtat identitatea naţională. Religia a fost o permanenţă a identităţii naţionale şi ne-a ajutat foarte mult să ne păstrăm această identitate şi să rămânem evrei", a subliniat Aurel Vainer.
Potrivit acestuia, ProEtnica reprezintă cea mai bună dovadă a bunului dialog şi înţelegerii între minorităţile din România. "Suntem prezenţi mereu la ProEtnica, să arătăm ce am fost şi ce suntem", a adăugat deputatul.
Aurel Vainer a subliniat istoria veche, "bogată şi complexă", a prezenţei evreilor din România şi a prezentat pe larg evoluţia acesteia.
"Avem o istorie veche în România. Sunt discuţii dacă de pe timpul romanilor sau dacilor. Există cercetări istorice care arată prezenţa militarilor evrei, atunci mercenari, în trupele lui Decebal. Mai târziu, în Imperiul Roman, erau acele legiuni în care erau destul de mulţi iudei. De fapt, vorbim de o prezenţă de altă natură decât militară, în special în secolele XV, XVI, cu vârf masiv în secolul XIX. (...) În România, evreii care nu aveau cetăţenie română decât începând cu 1923, au dat multe jertfe pe câmpurile de luptă ale României - Războiul de Independenţă, războiul din 1913, Primul Război Mondial. Sunt nişte contribuţii reale, nu doar la economia ţării, la apărarea ţării. (...) Evreii şi nemţii au fost printre primii care au salutat naşterea României Mari. Au continuat lucruri nu frumoase în dezvoltarea antisemitismului, cu câteva progromuri. Dar, cert este că evreii au avut şi o viaţă foarte frumoasă, dar şi suferinţă în România. Şi, chiar dacă au plecat, de câte ori au avut posiblitatea şi-au păstrat în suflete şi în inimi România", a afirmat preşedintele FCER.
Şi prezenţa comunităţii tătare în Dobrogea este una foarte veche, a subliniat reprezentantul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Amet Aledin, şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
El a reamintit că la 13 decembrie 1917 - Ziua etniei tătare - parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea şi a aprobat Constituţia. Tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea.
"Tătarii nu au fost numai barbari, au trăit o cultură extrem de importantă. (...) Pentru comunitatea tătară şi turcă, religia a însemnat pilonul de rezistenţă în a ne păstra identitatea. Religia ne-a salvat pe noi ca şi identitate etnică. Dacă nu aveam această existenţă paşnică din punct de vedere religios, noi pieream din punct de vedere etnic", a susţinut Amet Aledin.
Preşedintele Uniunii Elene din România, deputatul Dragoş Zisopol, consideră că elaborarea unei strategii trebuie să ţină cont şi de structura culturală a membrilor unei organizaţii şi a subliniat că face echipă foarte bună cu colegii din Parlament care sunt reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.
"Cred şi am crezut întotdeauna în esenţa educaţiei, dar nu numai. Aş merge la comunicarea verbală şi non verbală. Eu vreau să cred că depindem foarte mult de tipul culturii. (...) Cred că, pentru a putea vorbi despre noţiunea de interetnic, trebuie să subliniem faptul că fiecare dintre organizaţiile noastre avem un profil cultural. Lucrurile sunt foarte clare. Dialog înseamnă relaţii interumane, interculturale, inter-religioase, care pot merge până la multe, state, companii. (...) Toate acestea presupun interferenţe ale unor culturi diferite. În acelaşi context, cred că putem vorbi despre profilul cultural al fiecărei etnii în parte. (...) În ceea ce mă priveşte, cultura este vârful de lance al existenţei noastre şi aici trebuie lucrat foarte mult", a subliniat Dragoş Zisopol.
El a menţionat că forţa poporului grec a constat şi va consta întotdeauna în credinţă. "Deşi li s-a interzis în istorie semnul crucii, grecii au avut la ei întotdeauna semnul crucii. Dansul este pentru greci ca Tatăl Nostru, pentru că, dacă la Meteora s-a păstrat semnul crucii mai uşor decât în altă parte, dacă la Muntele Athos niciodată creştinătatea nu a încetat să existe, dansul este cel care a păstrat semnul crucii. În broderia costumelor tradiţionale, în acel ilic există alfa şi omega care apare de trei ori, există în broderie semnul crucii. Nimeni nu a ştiut că grecii au purtat mereu cu ei semnul Crucii. În momentul în care întindeau mâinile şi dansau - şi vedeţi în Zorba Grecul - grecii formau semnul crucii", a arătat deputatul Uniunii Elene.
Reprezentant al slovacilor şi cehilor în Parlamentul, deputatul Adrian Merka a afirmat că România este un exemplu, la momentul actual, pentru tot ce înseamnă Europa.
"Sunt mulţi care se miră cum putem să trăim liberi, cum putem să ne exprimăm şi cum în România există atât de mare diversitate. Dar nu ştim care este viitorul. (...) Lupta noastră acum este cu timpul. Guvernul României, din '90 şi până acum, ne-a sprijinit şi sper să ne sprijine în continuare. Prin stabilitatea minorităţilor din România există şi stabilitate naţională. (...) Asimilarea care există acum nu este una forţată, ne-o asumăm, familiile mixte. Lupta aceasta n-o mai putem opri, dar depinde de noi în această luptă, de dvs., ca să putem să arătăm ceva generaţiilor tinere. Nu cred că noi vom mai putea arăta ceea ce înseamnă o familie unită aşa cum se făcea pe vremuri", a spus Merka.
Deputatul şi-a amintit de prima întrebare primită de la un jurnalist atunci când a intrat în Parlament şi anume dacă minorităţilor din România democraţia "le-a făcut un bine". "Ne-a ajutat? N-am înţeles prima dată ce vrea să spună această întrebare. Acum, dacă încerc să defalc pe etape ale comunităţii cehe şi slovace din România, adevărul este undeva la mijloc", a adăugat el. AGERPRES
