Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimii meşteri populari care păstrează cu stricteţe tradiţia autentică se adună la Muzeul Astra din Sibiu, în fiecare an, pentru sărbătoarea de Sfânta Maria. Instituţia controlează produsele, pentru a nu lăsa să pătrundă kitschul, iar vizitatorii au ocazia să intre în atmosfera secolelor trecute, prin mai multe activităţi organizate de specialiştii muzeului, în colaborare cu meşteşugarii din toate zonele ţării. În trei dintre gospodăriile muzeului în aer liber se poate trăi ca acum 300 de ani, iar la cherhanaua de pe malul lacului se pescuieşte şi se găteşte tradiţional, pentru cei care vor să afle secretele culinare ale strămoşilor.
Meşterii populari sunt încurajaţi să participe la târgul de Sfânta Maria, Muzeul Astra Sibiu plătindu-le transportul şi a cazarea, pe toată durata evenimentului. Mai mult, spre deosebire de alte locuri în care se organizează aceste târguri, la Astra nu li se percep taxe, ba mai mult, li se oferă posibilitatea de a lăsa produsele în consignaţia din interiorul muzeului, cu plata după vânzare. Dar nu se primesc orice fel de obiecte, ci doar cele care primesc avizul specialiştilor muzeului. “Chiar şi meşterii care vin de zeci de ani la muzeu sunt controlaţi cu stricteţe de specialiştii noştri, pentru a nu aduce produse care se pot găsi şi în comerţ. Specialiştii noştri în ceramică, în pictură, ţesături, icoane pe sticlă şi pe lemn fac deosebirea între ceea ce este autentic şi cele modificate, care nu au legătură cu tradiţiile, pentru că vrem să ne caracterizeze autenticitatea şi să oferim această garanţie pentru public. Suntem un nume prea mare ca să ne permitem să deraiem de la această direcţie”, explică Ştefan Ciprian Anghel, directorul muzeului.
Strategia pentru conservarea meşterilor
Din păcate, însă, în România nu există un program pentru protecţia meşterilor, iar cei care cunosc tradiţiile autentice şi secretele diverselor meşteşuguri dispar, de la an la an. “Eu fac parte şi din comisia de partimoniu imaterial şi pentru asta mă zbat. În primul rând le-ar trebui o atestare că sunt meşteri populari şi nu este suficientă cea eliberată de o primărie, tocmai pentru că administraţia locală nu are specialiştii necesari. Pe lângă acest lucru, ar trebui să intre pe o legislaţie specială, precum cea din modelul scandinav, unde această meserie este protejată şi stimulată. În acest fel, tot ceea ce înseamnă eveniment cultural în România, târg de produse tradiţionale, să le ofere accesul acestor meşteri la eveniment. Atunci am putea vorbi despre alt fel de program de sustenabilitate, la nivel naţional, a meşterilor, iar în acest fel ar fi interesaţi şi tinerii să se apuce de aceste meşteşuguri tradiţionale autentice. Noi încă ne aflăm în faţa unei situaţii bune, la nivel european, însă deja vedem că anul trecut am avut 150 de meşteri la târg, iar anul acesta avem doar 120. Diferenţa nu este dată, din păcate, de faptul că ceilalţi nu au putut să vină, ci de dispariţia lor din această lume. Dacă nu facem ceva şi nu gândim sustenabil, aceste meşteşuguri dispar odată cu meşterii”, mai spune Ciprian Anghel.
Muzeul Astra se bucură de aprecierea multor categorii de public, pentru că specialiştii instituţiei organizează foarte multe evenimente şi expoziţii interactive, de la ateliere de joacă şi de creaţie pentru copii, până la programe speciale pentru teambuildinguri şi pentru grupuri de turişti. Anul trecut, muzeul a avut peste 500.000 de vizitatori, iar anul acesta, deja s-a depăşit numărul de 350.000, până în prezent. Meşterii care lasă produsele în magazinul muzeului se bucură de vânzări de 800-900 de euro pe zi, astfel încât se pot concentra asupra creaţiei. La fiecare sfârşit de săptămână, muzeul este vizitat de peste 12.000 de oameni. Astra este singura instituţie cu profil etnografic din Europa care organizează câte un eveniment de calitate în fiecare weekend. În trei dintre gospodării se pot face anumite activităţi tradiţionale ca în secolul al XVIII-lea: șezători, clacă de făcut dulceață, must sau cărămizi de lut, țesut, broderie. Muzeul are şi spaţii de cazare.
Muzeul Astra se întinde pe o suprafaţă de 136 de hectare, dintre care 96 sunt administrate de instituţie, iar restul de Romsilva. Lacul este concesionat unei companii care organizează şi evenimentele de pescuit şi gătit tradiţional, ca în Delta Dunării.
Noi suntem un muzeu interactiv pentru public. Sperăm să fim o instituţie mult mai participativă decât acum şi să atragem comunitatea cât mai aproape de muzeu, să-i determinăm pe oameni să vină cu idei, pentru că acesta este viitorul unui muzeu modern. Ştefan Ciprian Anghel, directorul Muzeului Astra din Sibiu
Unii meşteri au PFA şi li se virează banii în cont, alţii vin să-i ridice personal. Pentru transport şi cazare în timpul târgului anual de Sfânta Maria, eforturile financiare sunt făcute de muzeu şi de Consiliul Judeţean Sibiu.
