x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Uitaţi-vă în jur!

0
Autor: Luminita Ciobanu 03 Iul 2011 - 21:00
Uitaţi-vă în jur!
Bucurestiul, pe zi ce trece, se prefa­ce. Zgarie-nori, cu o arhitectura di­ferita de bunul-gust creat, odinioa­ra, de arhitecti celebri, apar "peste noapte".
Timpurile de azi ne dezvaluie o agresiune absolut socanta in privinta distrugerii cladirilor din secolele XIX-XX. Obisnuiti sa parcurgem in graba o strada, de multe ori nu luam in seama detalii importante. ­Uitam astfel ca si noi, oamenii de rand, avem un rol in ­salvarea de la distrugere a unor cladiri. Nu sunt simple cuvinte, ci rea­litati, confirmate de doamna Olivia Strachina, arhitect, care a luat atitudine atunci cand a observat cum o cladire frumoa­sa, din vecinatatea imobilului in care locuieste, este pe cale sa dispara. Povestea este rupta, parca, dintr-un scenariu de film. Dar nu este fictiune. Este realitate. O realitate dura. Un imobil valoros, situat pe Bulevardul Pache Protopopescu 33-35, a fost vandalizat.

Vandalism
Totul a inceput cu cativa ani in urma, cand proprietatea amintita a fost revanduta de persoana care o cumparase la inceputul anilor ’90. Vechiul proprietar locuise in cele trei imobile pe care le detinuse. Le reabilitase, schimbase acoperisul, ingrijise gradina. Dar, in momentul vanzarii, avea sa inceapa calvarul. "O casa este expresie a unei creativitati, arata un mod de a trai. Vorbeste despre o lume, pastreaza o memorie, o memorie a timpului care trece peste lume", ­subliniaza inca de la inceput doamna arhitect. "Acum patru ani, proprietarul a vandut incinta unui investitor care a vrut sa demoleze cele trei cladiri, a si obtinut aviz de demolare. A venit criza, i-a cazut finantarea. Aflasem ca vrea sa faca o cladire P+20 etaje, desi aici sunt doua zone protejate alaturate, zona Carol si zona Foisorului de Foc (monument de interes national), iar pe o raza de 100 de metri nu ai voie sa construiesti nimic. De la Comisia de mo­nu­mente istorice ni s-a raspuns ca au aviz, dar autorizatie de demolare nu", spune doamna Olivia Strachina si continua: "Eu stiu ca investitorii nu-si distrug investitiile. Acest investitor a preluat o cladire renovata, in perfecta stare si, dupa ce a venit criza, a aplicat gauri in acoperis, a lasat ferestrele deschise, ca, in timp, sa pice. Dupa o vreme, curtea a inceput sa fie locul de perigrinare a tot felul de indivizi, hoti, drogati, o categorie cu care nu vrei sa ai de-a face si nu vrei sa fie in imediata ta apropiere. Am chemat Politia de nenumarate ori si a venit. I-a scos, a facut curat. La un moment dat a fost scoasa si poarta, iar anul asta, prin ianuarie, brusc, incinta a fost invadata de cel putin 20 de persoane, cu baroase, cu o forta de distrugere imensa. Era evident ca nu era o firma de demolare. Nu erau oamenii strazii. Ceea ce am inteles acum este ca nu au venit din proprie initiativa. In timp ce unii distrugeau, altii se instalau. Cladirile au juns sa fie la rosu. Scoteau tot ce ramasese nefurat: burlanele, tamplaria, parchetul, tot. Se auzeau busituri ingrozitoare, in special noaptea. In miezul noptii, in luna februarie, trei indivizi au sarit gardul meu, de doi metri, au sarit pe pervazul de la baie, apoi pe pervazul de la dormitor, au escaladat. A fost cumplit sa te trezesti la ora 1:00 noaptea cu trei barbati pe pervaz! Erau urmariti de Politie. Au fugit pe urmatorul calcan. Stiau foarte bine configuratia cladirii. Au ajuns pe strada cealalta. Am zis ca problema trebuie abordata altfel. Si eu, si sora mea, care locuieste in apartamentul de la etaj, am depus adrese la toate institutiile care ar trebui sa fie implicate in rezolvarea situatiei. In ciuda sesizarilor noastre, nici o institutie in afara de Politie nu intervenea. Am mers pe filiera adreselor. Cea mai placuta si neasteptata surpriza a fost politia locala. Am dat telefon si am spus ca avem o problema cu o vecinatate din Bulevardul Pache Protopopescu 33-35. Cand am ajuns acolo, in audienta, s-a intamplat ceva specta­culos. Persoanele care ne-au asteptat cunosteau cazul Pache Protopopescu. Am aflat insa ca Politia locala nu poate sa faca nimic pe proprietatea cuiva daca proprietarul nu face plangere. De asemenea, daca martorii nu-si asuma rolul, nu pot interveni. Au fost trimisi inspectori. Au venit si le-au spus cetatenilor ca vor trebui sa plece in maximum doua sap­ta­mani si sa faca si curatenie! Au somat proprietarul, l-au invitat la fata locului, au sesizat Inspectoratul in Constructii, Primaria Capitalei. Proprietarul nu a avut reactie. Au descins intr-o joi, la ora 5:00 dimineata. Au intrat instantaneu vreo 50 de politisti si s-au dus in toate cladirile. Pareau 20 de persoane. Au fost descoperiti insa 82 de adulti si 38 de copii", spune doamna arhitect.
Intrigata de ceea ce se intampla in Bucurestiul atat de agresat, doamna Olivia Strachina a decis sa nu stea deopar­te. "Noi avem multe legi, care ar trebui sa ne protejeze. In zona protejata a Foisorului exista un anumit regim de inaltime care trebuie pastrat. Tacerea inseamna compli­citate. Inca nu-i tarziu, avem un oras care poate fi salvat! Dar totul deriva din modul nostru de a gandi. Orasul ne ciupeste: «Nu mai treceti ca orbii, ci uitati-va in jur!». Mi-am dat seama ca se intampla ceva foarte grav si am simtit nevoia sa ma implic mai mult, ce am facut pentru mine sa fac si pentru alte cladiri. Am inceput sa fac fluturasi de informare. Ii duc in oras, stau de vorba cu oamenii. Inainte de a sti ca pierdem ceva valoros, trebuie sa stim ca-l avem. Primul punct este dorinta de a te implica!", a mai spus doamna Olivia Strachina.
Serviciul de email marketing furnizat de