Banii, un rau necesar

Ultima cercetare CURS poate fi considerata un fel de concluzie in ceea ce priveste parerea romanilor despre bani. Speranta de mai bine de ieri a devenit pentru romanul de azi cumpatare.

SEBASTIAN LAZAROIU

Ultima cercetare CURS poate fi considerata un fel de concluzie in ceea ce priveste parerea romanilor despre bani. Speranta de mai bine de ieri a devenit pentru romanul de azi cumpatare.

1 BANII, IN INTELEPCIUNEA ROMANEASCA. Ce reprezinta banii pentru oamenii de azi? Un mijloc, un scop? Oamenii muncesc pentru bani, fura bani, pierd bani, castiga premii in bani la jocuri si concursuri. Banul este simbolul perfect al modernitatii. El conecteaza sectoare economice, lanturi de productie si vanzare. Daca acum mii de ani cumparatorul se intalnea direct cu producatorul unui bun sau furnizorul unui serviciu, astazi, prin intermediul banilor, aceste relatii nu mai sunt directe. De multe ori, nici cumparatorul si vanzatorul nu se mai intalnesc fata in fata. Ei transfera banii electronic si bunurile prin servicii postale. Banii circula intr-o retea extrem de complexa de interactiuni economice. E drept ca mai sunt 4% dintre romani care inca mai practica trocul des si foarte des si circa o zecime din totalul adultilor cumpara pe datorie. In general, se poate spune ca viziunea romanilor asupra banilor este mai degraba traditionalista: "Banul este ochiul dracului", spune un vechi proverb si 60% dintre romani sunt total de acord cu aceasta idee. "Banii nu aduc fericirea", cred 65% dintre romani, desi nu mai sunt atat de convinsi de vreme ce jumatate din acesti 65% sunt doar partial de acord. In relatiile sociale, banii dezbina, dar si ajuta sa-ti faci prieteni. "Frate, frate, dar branza-i pe bani", spune o alta vorba de duh sau "Cand ai bani si-ti merge bine, toata lumea-i neam cu tine". Multi romani sunt de acord cu aceste proverbe, ceea ce inseamna ca intelepciunea straveche este inca valabila, iar banii nu si-au schimbat in timp prea mult functiile sau disfunctiile sociale.

2 MAI MULTI PIERD DECAT CASTIGA. Aproape o cincime dintre romani se declara cheltuitori si doua treimi se considera cumpatati cu banii. Adevarul este ca intr-o tara in care venitul mediu lunar al unei persoane abia depaseste 100 de euro, nimeni nu s-ar astepta ca oamenii sa "arunce cu banii pe fereastra". Pentru un sfert din gospodariile din Romania, principala sursa de venit este pensia. Interesant este raportul intre banii pe care ii pierd si banii pe care ii castiga oamenii. Se intampla de multe ori sa pierdem bani sau sa ne fie furati bani. Cea mai mare suma furata este in medie de aproape 9,5 milioane si 23% dintre romani declara ca li s-a intamplat sa piarda bani. Un calcul simplu arata ca, pe o durata medie de viata, adultii din Romania au pierdut cel putin 39.000 miliarde de lei. Oamenii insa mai si castiga bani din senin: ii gasesc pe strada, castiga la loto, cazino sau alte concursuri cu premii in bani. Suma totala castigata pe o durata medie de viata de romanii adulti este de doar 13.000 miliarde de lei, adica de cel putin trei ori mai putin decat ceea ce s-a pierdut. Unde se afla diferenta? Foarte probabil la o categorie de persoane pe care nu prea avem sanse sa o prindem in sondaje sau chiar daca ar intra in esantion nu va declara castigurile nemuncite: hoti de buzunare, escroci, talhari etc.

3 SARACI SI BOGATI. Cand ne raportam la castigurile altora, ne e greu sa credem ca ele se fac prin munca cinstita. Mai bine de jumatate din romani cred ca aceia care s-au imbogatit fie au apelat la mijloace necinstite, fie au avut noroc, fie au avut relatii. Doar 8% cred ca banii multi se fac prin munca cinstita si e foarte probabil sa vorbim exact de cei care pot vorbi din propria experienta. O treime din romani crede ca declaratiile de avere ale politicienilor nu sunt reale si alti 40% cred ca putine dintre ele sunt reale. Omul simplu nu se asteapta sa vada politicieni saraci, iar sumele din declaratiile de avere par putin plauzibile cand se vorbeste de coruptie de miliarde de dolari. Nici saracii nu sunt tratati cu prea multa ingaduinta. Saracii sunt saraci pentru ca nu le place munca, crede aproape o cincime dintre romani. Dar cei mai multi totusi cauta cauza saraciei intr-un factor extern: lipsa locurilor de munca, conducatori slabi, preturi prea mari etc.

4 LEUL NOU, LEUL PUTERNIC. Se pare ca scaderea progresiva a inflatiei din ultimii ani a intarit leul si increderea in moneda nationala. Cei mai multi romani prefera sa-si tina economiile in lei si mai putin in euro sau dolari. Intre euro si dolar, euro este de departe preferat, ceea ce, e drept, ne apropie si mai mult de Uniunea Europeana. Aproape un sfert dintre romani are acum datorii la persoane sau institutii. O estimare a acestor datorii ne duce la o suma destul de mare: circa 4 miliarde de dolari. Totusi, leul greu creeaza putina panica. Se taie patru zerouri, dar doar trei sferturi din populatie stiu exact cate zerouri vor fi taiate. O zecime crede ca vor fi taiate doar trei zerouri. Nu am vrea sa ne gandim cum isi vor face cumparaturile acesti oameni. Romanii mai cred ca leul nou va duce la cresterea preturilor - din rotunjiri, din speculatii. Chiar daca nu exista o baza reala, este clar ca asteptarile romanilor fata de acest gen de reforme monetare sunt destul de scazute - ele nu aduc nimic bun, dar 37% chiar cred ca denominarea nu va schimba nimic.

CARTE DE VIZITA

Directorul general al Centrului de Sociologie Urbana si Regionala - CURS SA, Sebastian Lazaroiu. Totodata, este lector universitar la Universitatea din Bucuresti si la SNSPA. Experienta profesionala: Consultant pentru proiecte de cercetare la nivel national, regional si international pentru organizatii precum: Banca Mondiala, Institutul Republican International, Organizatia Internationala pentru Migratie, Universitatea din Greenwich, UNDP, USAID, Institutul European Roman etc., in perioada 1997-2005. Director de cercetare la CSOP-TNS intre 1999 si 2000. Publicatii: Peste 50 de aparitii in reviste si carti de specialitate din Romania si strainatate.

METODOLOGIE

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS), in perioada 24-31 mai 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroarea maxima fiind de ñ2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste), de venitul gospodariei, media fiind de 7,8 milioane de lei pe fiecare gospodarie. S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural) si de regiunile in care domiciliaza (Est - Moldova; Vest - Transilvania, Banat, Crisana-Maramures; Sud - Oltenia, Muntenia, Dobrogea; Bucuresti). Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS - SA